În câteva cuvinte
Mauritania a intensificat semnificativ eforturile de combatere a migrației ilegale și a rețelelor de trafic de persoane, interceptând peste 30 de mii de migranți și destructurând zeci de grupuri în primele patru luni ale anului. Această acțiune, incluzând expulzări masive, a generat critici și proteste din partea țărilor vecine, Senegal și Mali, referitor la tratamentul aplicat cetățenilor lor.
Asemenea altor țări din regiune, precum Libia, Tunisia sau Maroc, guvernul Mauritaniei a început să aplice măsuri sporite împotriva migrației ilegale. În primele patru luni ale acestui an, autoritățile mauritaniene au interceptat peste 30.000 de migranți. Dintre aceștia, mii au fost expulzați forțat, iar restul rămân în centre de detenție.
În aceeași perioadă, au fost destructurate aproximativ 80 de rețele de migrație ilegală, comparativ cu 148 pe tot parcursul anului trecut. 119 persoane legate de această activitate au fost trimise la închisoare, ceea ce reprezintă o scădere de 33,8% față de aceeași perioadă din 2024.
Situația s-a deteriorat la sfârșitul anului 2023, preluând ștafeta de la un Senegal care, după trei ani de instabilitate, și-a încheiat criza politică în martie 2024. Până atunci, ambarcațiunile încărcate cu cetățeni din Mali, Senegal, Gambia, Guineea și chiar țări asiatice precum Bangladesh sau Pakistan plecau aproape zilnic din orașele mauritaniene Nouadhibou și Nouakchott. Acest lucru explică în mare măsură de ce în 2024 au ajuns aproape 47.000 de persoane în Insulele Canare, anul cu cele mai multe sosiri din istoria sa. Lipsa mijloacelor de supraveghere și corupția polițienească au facilitat explozia unei afaceri imense de pe urma căreia mulți profitau.
Conștiente de acest lucru, autoritățile spaniole și, prin extensie, cele europene, și-au intensificat eforturile de cooperare. Prima vizită a avut loc în februarie, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, pentru a anunța o investiție comună de peste 500 de milioane de euro. A doua a fost în august, pentru a promite căi de migrație legală și proiecte de formare pentru tinerii mauritani. Autoritățile mauritaniene au asigurat că fac tot posibilul pentru a frâna fluxul de ambarcațiuni către Canare, dar surse din sectorul securității dezvăluiau că puteau face mult mai mult și că membri ai forțelor de poliție erau implicați în această afacere.
De la începutul anului 2025, guvernul mauritanian a intensificat controalele pentru solicitarea documentelor, atât pe drumuri, cât și în principalele orașe. Drept urmare, în capitala țării, Nouakchott, migranții sunt din ce în ce mai puțin vizibili. În această perioadă, guvernul a reținut aproximativ 30.000 de persoane care se aflau în situație ilegală în această țară sau care au traversat frontiera prin locuri neautorizate.
În acest scop au fost înființate centre de detenție. Intenția guvernului este de a-i expulza, ceea ce se întâmplă cu africanii prin frontiera terestră cu Mali și Senegal, iar cu asiaticii prin zboruri de expulzare.
Ministrul de Interne, Mohamed Ahmed Mohamed Lemine, a asigurat săptămâna trecută într-o sesiune parlamentară că acești migranți ilegali sunt primiți «în centre dotate cu servicii precum alimentația, apa, electricitatea și instalațiile sanitare», unde drepturile lor sunt respectate și că procesele lor de expulzare se desfășoară «conform convențiilor internaționale, suveranității naționale și obligațiilor internaționale în materie de drepturi ale omului». Ministrul de Interne a adăugat că «țara noastră, ca toate celelalte, are tot dreptul să reglementeze și să controleze circulația străinilor pe teritoriul său, un drept care este din ce în ce mai important având în vedere numărul crescând de migranți care intră ilegal pe teritoriul nostru».
Aceste expulzări nu afectează persoanele care au statut de refugiat, aproximativ 300.000 de persoane, în mare parte maliene.
Cu toate acestea, nu toată lumea gândește la fel. În martie, ministrul de Externe al Senegalului, Yacine Fall, a denunțat «un tratament inuman» suferit de cetățenii săi expulzați din Mauritania și a anunțat deschiderea negocierilor cu autoritățile acestei țări pentru a clarifica condițiile acestor returnări. De altfel, guvernul senegalez a început să refuze expulzarea cetățenilor din Gambia și Guineea prin punctul de frontieră Rosso, aspect care se negociază în prezent între cele două executive. Asociațiile pentru drepturile omului au denunțat, de asemenea, cazuri de rele tratamente și violență în timpul procesului. La sfârșitul lunii martie, guvernul din Mali și-a exprimat «indignarea» față de tratamentul primit de cetățenii săi. Ministrul pentru Malieni în Străinătate, Mossa Ag Attaher, a declarat într-o conferință de presă că aproximativ 1.800 de cetățeni ai acestei țări au fost expulzați din Mauritania «în ultimele săptămâni».
Pe 10 aprilie, o delegație mauritaniană condusă de ministrul de Externe, Mohamed Salem Ould Merzoug, a călătorit în Mali pentru a explica autorităților acestei țări noile măsuri de control migratoriu. În timpul intervenției sale la Bamako, a explicat că în 2024 au fost localizate 500 de cadavre de tineri africani lângă coaste, iar în 2025 erau deja o sută, «o tragedie umană pe care trebuie să o combatem împreună», a afirmat el. În ultimele luni, zeci de cadavre au fost găsite pe plaja La Güera, în sudul țării, foarte aproape de Nouadhibou.
Pe lângă reținerea și expulzarea migranților, Mauritania și-a intensificat lupta împotriva celor care organizează plecările ambarcațiunilor. Potrivit ministrului de Interne, Jandarmeria a destructurat aproximativ 80 de rețele și a trimis la închisoare 119 persoane de la începutul anului. Printre deținuți se numără și unii membri ai forțelor de securitate care participau la afacere: acum o lună, un jandarm și un polițist din Rosso au fost identificați că primeau bani în schimbul permiterii intrării în țară a persoanelor fără documente.
