În câteva cuvinte
Salvador Illa a marcat un an la conducerea guvernului catalan, reușind să stabilizeze situația politică după "proces". Principalele provocări rămân lipsa bugetului și necesitatea convenirii unui nou model de finanțare regională cu guvernul central.
Salvador Illa, șeful guvernului catalan (Generalitat), a marcat un an de la victoria sa electorală. Această perioadă a fost caracterizată de o revenire a regiunii la un climat politic mai calm, după anii de turbulențe legate de procesul de independență. Totuși, lipsa unui buget aprobat și necesitatea ajungerii la un acord privind noul model de finanțare rămân provocări cheie pentru administrația sa.
Una dintre primele decizii importante ale lui Illa a fost refuzul de a solicita nivelul 3 de urgență, care ar fi implicat delegarea competențelor către guvernul central în timpul unei crize, chiar dacă o serie de alte regiuni (inclusiv cele controlate atât de Partidul Popular, cât și de socialiști) au recurs la această măsură. Illa și-a explicat decizia prin necesitatea de a aborda problemele local, demonstrând angajamentul față de principiile autoguvernării și autonomiei maxime a Cataloniei.
Pe fondul scăderii mișcării pentru independență, al cărei sprijin a atins cel mai scăzut nivel din 2015, atenția publicului s-a îndreptat către problemele cotidiene: criza trenurilor de navetiști Rodalies, modelul de finanțare regională și chiar clubul de fotbal Barcelona. Victoria electorală a lui Illa de acum un an a permis socialiștilor să-și consolideze poziția în regiune, punând capăt unei lungi perioade de dominare a partizanilor independenței și privându-i de majoritatea absolută în parlament pentru prima dată din 2015.
Cu doar 42 din cele 135 de mandate, Illa a avut nevoie de trei luni pentru a forma o coaliție cu partenerii săi de învestitură – Stânga Republicană Catalană (ERC, 20 de mandate) și En Comú Podem (6 mandate). Cu toate acestea, bugetul nu a putut fi aprobat, iar guvernul negociază trei suplimente de credit. Deși relația dintre parteneri nu este ideală, este departe de un adevărat „triumvirat” de stânga, precum cel care a guvernat Catalonia la începutul anilor 2000.
Illa vizează readucerea Cataloniei la normalitatea instituțională. Acest curs a dat deja roade: în ultimele luni, două mari bănci, Sabadell și grupul La Caixa, și-au anunțat revenirea sediilor în Catalonia. Interacțiunea cu guvernul central în cadrul comisiei bilaterale s-a îmbunătățit, permițând acorduri privind finanțarea a încă 3000 de ofițeri de poliție catalană (Mossos d'Esquadra) până în 2030 și deblocarea comisiilor de transfer de competențe, înghețate timp de 14 ani.
Guvernul întreprinde, de asemenea, pași pentru a aborda criza locuințelor. S-a anunțat cedarea a 665 de terenuri de către 226 de municipalități pentru a construi peste 21.000 de apartamente prin programul de închiriere protejată. Cu toate acestea, factorul cheie de stabilitate pentru guvernul Illa va fi acordul cu guvernul central privind noul model de finanțare, care ar trebui să fie finalizat până în iunie. Acest mecanism, fără a ieși din cadrul legislației naționale, va permite Cataloniei să colecteze și să administreze toate taxele, inclusiv impozitul pe venit (IRPF) începând cu 2026.
Progresele sau lipsa acestora în acest capitol vor clarifica viitorul legislaturii. Pe lângă succese (cum ar fi rezolvarea crizei de secetă datorită ploilor), persistă probleme serioase, în special criza cronică a serviciilor feroviare de navetiști Rodalies. Starea proastă a infrastructurii duce la întârzieri zilnice și indignarea pasagerilor, o pătrime din trenurile din Catalonia fiind considerate inutilizabile.
O altă sursă de tensiune rămâne problema posibilei extinderi a aeroportului Barcelona, care întâmpină rezistență din partea partenerilor de coaliție. Situația liderului partidului Junts, Carles Puigdemont, complică, de asemenea, poziția lui Illa. Dorința sa de „normalitate” este pusă sub semnul întrebării atunci când reprezentanții PSOE se întâlnesc cu Puigdemont în Elveția fără participarea șefului Generalitat. Deznodământul ar putea veni chiar în vară, când Curtea Constituțională va decide cu privire la legea amnistiei, care îi vizează atât pe Puigdemont, cât și pe Oriol Junqueras. Astfel, luna următoare va fi decisivă pentru guvernul Illa, determinând evoluția ulterioară a situației în Catalonia atât în ceea ce privește finanțarea, cât și amnistia politică.
