În câteva cuvinte
Statele Unite au coborât pe locul 24 în clasamentul celor mai fericite țări din lume, ieșind din top 20 pentru prima dată. Acest declin este asociat cu inegalitatea socială, problemele din sistemul de sănătate și rata ridicată a violenței, în ciuda creșterii economice.
Potrivit celui mai recent Raport Mondial al Fericirii al Națiunilor Unite, Statele Unite au părăsit pentru prima dată în istorie top 20 al celor mai fericite țări, coborând pe locul 24. Această scădere simbolică evidențiază o serie de probleme sociale și economice profunde care, conform analiștilor, pun sub semnul întrebării noțiunea tradițională de "Vis American".
În ciuda unei creșteri economice semnificative – PIB-ul SUA a crescut cu 55% în ultimul deceniu – satisfacția de viață în rândul populației a scăzut cu 6%. Experții subliniază că abilitatea unei societăți de a transforma bogăția economică în bunăstare pentru cetățenii săi este un indicator crucial al progresului, iar în cazul SUA, acest mecanism pare să fie defectuos.
Printre tendințele îngrijorătoare semnalate se numără:
- **Speranța de viață:** La 79,3 ani, aceasta este una dintre cele mai scăzute din țările dezvoltate, deși SUA cheltuiește 18% din PIB pe sănătate – cel mai mare procent din lume. Sistemul de sănătate privat, bazat pe profit, este criticat pentru prioritizarea beneficiilor financiare în detrimentul siguranței pacienților, contribuind, printre altele, la epidemia de decese cauzate de supradoza de opioide.
- **Rata omucidiilor:** SUA înregistrează cea mai mare rată a omucidiilor dintre țările bogate. Acest lucru este atribuit accesului larg la arme de foc, unui sistem fragmentat de sănătate mintală și, mai ales, unei inegalități sociale în creștere.
- **Inegalitatea:** Conform indicelui Gini, SUA prezintă cel mai înalt nivel de inegalitate din lumea dezvoltată, comparabil cu țări precum Peru sau Bolivia. O consecință tragică a acestei inegalități este mortalitatea infantilă, cea mai ridicată din lumea bogată.
Analiștii subliniază că problemele fundamentale ale Statelor Unite nu se reduc la figuri politice sau dificultăți trecătoare, ci sunt rezultatul unui model economic ce a normalizat inegalitatea extremă. Spre deosebire de modelul american, unde prevalează principiul "fiecare pentru el", țările europene, în special cele nordice, care au investit în coeziunea socială, servicii publice puternice și egalitate, susținute prin impozitare progresivă, par să fi construit societăți mai egale, democratice și fericite.
Comparativul cu modelele europene, bazate pe bunăstarea socială și servicii publice, sugerează că drumul către progresul real implică nu doar creșterea economică, ci și o distribuție mai echitabilă a bogăției și o calitate a vieții superioară pentru întreaga populație.
