În câteva cuvinte
Un proiect de locuințe accesibile în A Coruña, Spania, prezentat ca "închiriere socială", a eșuat în a oferi prețuri moderate, cerând acum chirii și contribuții de capital de până la 975 de euro pe lună. Aceasta a stârnit proteste și controverse politice.
Proiectul emblematic de "închiriere socială" al guvernului regional din Galicia (Xunta) în orașul A Coruña, Spania, menit să rezolve problema acută a locuințelor, s-a confruntat cu dificultăți majore. Chiria promisă inițial ca fiind "moderată și stabilă" s-a dovedit inaccesibilă pentru multe familii cu venituri mici după o schimbare dramatică a condițiilor.
Prezentat în martie anul trecut de guvernul lui Alfonso Rueda (Partidul Popular) cu mare fast, proiectul din noul cartier Xuxán promitea o închiriere accesibilă pe 50 de ani pentru 224 de apartamente, permițând "să trăiești ca un proprietar, plătind o chirie modestă". Sloganul a generat un val de interes și mii de cereri. Cu toate acestea, la doar 15 luni distanță, "chiria moderată și stabilă în timp" nu mai este nici una, nici alta.
Proiectul din Xuxán este una dintre primele inițiative de acest gen din Spania și întruchipează strategia Xunta de combatere a marii probleme a locuințelor, în timp ce guvernul regional refuză să impună limite chiriilor de pe piață. Formula constă în cedarea terenurilor publice către entități private pe o durată de 50 de ani. Aceste firme finanțează și execută construcția apartamentelor, stabilind chirii care să nu depășească plafonul stabilit pentru locuințele protejate. Pe parcursul celor cinci decenii, Xunta percepe un canon anual "foarte redus" (0,10% din prețul parcelei), iar la expirarea termenului, terenul și clădirile trec în proprietate publică.
Entitatea aleasă de Xunta pentru a-și lansa proiectul vedetă este o firmă de gestionare a cooperativelor, Galivivienda, cu sediul în Madrid. Acest tip de entitate se ocupă de constituirea și derularea procesului complex de construire a imobilelor: atragerea membrilor, finanțare, permise, proiect arhitectural etc. Cu toate acestea, Galivivienda a fost incapabilă până acum să obțină un împrumut pentru finanțarea clădirilor.
În timp ce caută finanțare, compania a schimbat brusc exigențele față de familiile din A Coruña cu venituri mici care s-au alăturat cooperativei. La chiria maximă de 500 de euro, s-a adăugat plata obligatorie, pe o perioadă de 10 ani, a altor 475 de euro pe lună ca aport de capital la societate, adică un total de 975 de euro lunar. Această plată suplimentară era prevăzută și înainte, dar era mai mică (a crescut de la 53.000 la 63.000 de euro) și se prorata pe parcursul a 35 de ani, ceea ce făcea plățile mult mai accesibile.
Zeci de membri s-au manifestat împotriva acestor tarife, iar aproape 80 de cooperativiști au solicitat retragerea. Cu salarii medii de 1.500 de euro, argumentează aceștia, plata este "inabordabilă".
Galivivienda dă vina pentru schimbarea condițiilor pe exigențele Institutului Oficial de Credit (ICO) pentru a le acorda împrumutul de 36 de milioane de euro necesar construcției. Unul dintre manageri, cu o lungă experiență în afacerile imobiliare, nici măcar nu crede că plățile de până la 975 de euro pe lună sunt abuzive pentru o "închiriere socială". Limita anuală a veniturilor brute ale familiilor este de aproape 38.000 de euro, susține el.
"Xunta face o treabă excelentă: pune niște terenuri la dispoziția unei firme private, cum este cooperativa, aproape fără să le perceapă nimic", afirmă Román. "Dar locuința trebuie construită, iar împrumutul de la ICO trebuie returnat. Cum se face asta? Familiile spun că sunt locuințe sociale, dar nu este caritate. Dacă Xunta sau Primăria ar vrea să facă caritate, ar trebui să construiască locuințele și să le plătească".
Patru persoane afectate s-au întâlnit lângă parcelele unde ar fi trebuit să se construiască locuințele lor. Au în jur de 50 de ani, un profil frecvent printre membrii cooperativei. Cu piața imobiliară explodată, "există ajutoare pentru tineri și este bine. Dar ce se întâmplă cu ceilalți? Ce-mi rămâne mie? Să împart apartamentul la vârsta mea?", se întreabă una dintre ele. Modelul de închiriere socială al Xunta nu îi convinge pe deplin, nici măcar cu condițiile originale, deoarece presupune efectuarea de aporturi de capital pentru locuințe care nu vor fi niciodată ale lor. "Finanțăm construcția de clădiri publice", spune o membră care a fost evacuată din apartamentul închiriat după 20 de ani. Schimbarea care li se impune acum, adaugă ei, transformă proiectul într-o "nedreptate" și pune terenuri publice, expropriate pentru locuințe sociale, în mâinile persoanelor cu resurse de a cumpăra sau chiar ale speculatorilor. "Cine poate plăti asta [975 de euro pe lună], poate plăti o ipotecă", subliniază un alt cooperativist.
Román susține că ICO a aprobat primul plan economic al Galivivienda chiar înainte de prezentarea pompoasă a Xunta și apoi a cerut noile aporturi pentru a garanta solvabilitatea cooperativei. Entitatea publică, dependentă de Ministerul Economiei, nu confirmă această versiune deoarece "termenii și condițiile posibilei finanțări nu au fost încă finalizate". Însă surse din cadrul Ministerului Locuințelor o dezmint categoric: "Creșterea capitalului solicitat cooperativiștilor nu este o consecință a solicitării împrumutului la ICO". Departamentul condus de socialista Isabel Rodríguez își exprimă "îngrijorarea" că proiectul își pierde "caracterul social" și a transmis deja Xunta "necesitatea imperativă ca această licitație să nu se transforme într-o cooperativă de investitori". Între timp, managerul Galivivienda îi încurajează pe familii să "intre, iar dacă după un an și ceva nu pot continua, să lase locul altora".
Ministerul Locuințelor din Galicia susține Galivivienda și dă vina pe ICO. Coincide cu firma de gestionare că "originea problemei" sunt noile exigențe ale băncii pentru acordarea împrumutului și reamintește că proiectul galician este primul care a solicitat unul dintre creditele stimulate de guvernul central pentru promovarea locuințelor sociale. "Dacă condițiile nu se modifică, este previzibil ca problema să afecteze și multe alte cooperative sau dezvoltatori" din alte zone ale Spaniei, avertizează Xunta, care apără "transparența și rigoarea" concursului prin care a ales această firmă pentru a conduce proiectul.
Guvernul galician a acordat Galivivienda, pe lângă teren, și un ajutor de peste 10 milioane de euro din fonduri europene. Această subvenție, însă, este și ea în pericol. Aceasta impune ca clădirile să fie finalizate până la jumătatea anului 2026, iar lucrările nici măcar nu au început. Primăria a acordat deja licențele de construcție, dar informează că lucrările nu au putut începe deoarece firma de gestionare a cooperativei nu le-a plătit. Potrivit guvernului local, Galivivienda "ascunde" familiilor că "va pierde" această subvenție.
Firma de gestionare a cooperativelor Galivivienda se prezintă ca fiind "fără scop lucrativ" și este condusă de arhitectul Iván Blanco Fernández și avocatul Rafael Román Medina. Cu toate acestea, companii ale responsabililor săi sunt contractate pentru executarea proiectului: studioul Aurianova Arquitectos al lui Blanco, pentru aspectele arhitecturale, și Gesvieco, SL al lui Román, pentru gestionarea imobiliară.
Traiectoria ambilor în afacerile imobiliare datează din perioada "bulei". Román, polițist în concediu fără plată, recunoaște că el și Blanco au fost condamnați definitiv în urmă cu șapte ani pentru ascunderea bunurilor, deoarece și-au transferat reciproc locuri de garaj pentru a evita plata unei datorii. A fost cu o cooperativă care a dat faliment în Cee (A Coruña) și care se numea Galivivienda XXI. "Am făcut-o pentru a apăra interesele membrilor cooperativei și am face-o de o sută de ori din nou. Nu avem nimic de ascuns în această privință", subliniază Román. "Cei care au beneficiat de condamnarea noastră au fost membrii cooperativei, cărora nu li s-au putut sechestra bunurile din acest motiv".
