Cu Donald Trump înapoi la Casa Albă

Cu Donald Trump înapoi la Casa Albă, cei mai mari administratori de fonduri din lume, cu sediul în SUA, sunt forțați să renunțe la angajamentele lor în domeniul investițiilor responsabile social (ESG). Partidul Republican din SUA a început o luptă aprigă împotriva a tot ceea ce are legătură cu obligațiile ecologice, sociale și problemele de egalitate în urmă cu trei ani, iar revenirea lui Trump nu a făcut decât să agraveze această situație.

Persecuția investițiilor „verzi” sau durabile

Persecuția investițiilor „verzi” sau durabile a ajuns până acolo încât doi giganți din industrie – BlackRock și Vanguard, care gestionează împreună peste 20 de trilioane de euro – au fost obligați să suspende o serie de întâlniri cu companiile cotate la bursă, din cauza temerilor de încălcare a noilor directive SEC, autoritatea de reglementare a piețelor financiare din SUA. Noua administrație încearcă să impună neutralitate investitorilor mari în aceste probleme și să le interzică să promoveze, în cadrul întâlnirilor cu companiile sau la votul adunărilor generale ale acționarilor, agenda lor privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon sau creșterea numărului de femei în organele de conducere.

Aversiunea față de investițiile bazate pe criterii de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) a început cu mai multe procese intentate de statele controlate de Partidul Republican. În acestea, se susținea că administratorii fondurilor de pensii ale funcționarilor publici nu pot lua în considerare factorii ESG, deoarece acest lucru încalcă obligația lor fiduciară față de proprietarii banilor. Aceștia trebuie să respecte exclusiv criteriile financiare. În viziunea dreptei americane, investițiile durabile au devenit o altă manifestare a „culturii woke” (cultura progresistă), care a pătruns pe Wall Street, în administrație și în universități și cu care, în opinia lor, trebuie luptat.

Potrivit șefului unei companii internaționale de administrare a activelor din Spania, „persecuția a tot ceea ce are legătură cu ESG în SUA este foarte puternică și este de înțeles că companiile se supun noii administrații, dar vom vedea dacă acest lucru nu va avea un efect de bumerang”. El se referă la faptul că, în Europa, acest viraj radical al companiilor americane de administrare a activelor este deja privit cu suspiciune. De exemplu, s-a aflat că unul dintre cele mai mari planuri de pensii din Marea Britanie, The People Pension, a decis să încredințeze companiei franceze Amundi și companiei americane Invesco gestionarea a 34 de miliarde de euro din activele clienților săi „datorită realizărilor lor cunoscute în domeniul investițiilor durabile și responsabile”. Anterior, acești bani erau gestionați de State Street, care s-a retras în urmă cu o lună din alianța globală a companiilor de administrare a activelor pentru combaterea încălzirii globale. Timpurile se schimbă, așa cum cântă Bob Dylan.

Această mișcare arată cât de mult se îndepărtează Europa de Statele Unite în acest domeniu. Pe Bătrânul Continent, aceasta, departe de a fi o problemă controversată, este un subiect de consens pentru marile forțe politice, iar Uniunea Europeană continuă să sprijine activ agenda „verde”. De fapt, anul trecut, fondurile cu profil ESG au continuat să atragă bani. Europa acumulează 85% din toate fondurile investite în strategii de acest tip.

În opinia lui Joeri de Wilde, șeful departamentului de strategie al Triodos IM, o organizație dedicată investițiilor durabile, mișcarea pendulară care are loc în Statele Unite are un caracter oarecum artificial. „Cercetările noastre arată că cererea reală pentru produse de acest tip rămâne ridicată, atât în rândul persoanelor fizice, cât și al investitorilor instituționali, deoarece toată lumea vede riscul crescând în portofoliile lor din cauza consecințelor schimbărilor climatice”. În plus, el susține că acest tip de investiții ESG aduce în cele din urmă mai multe profituri pe termen lung.

Javier Valle, șeful VidaCaixa, divizia de asigurări a CaixaBank, exclude ca schimbarea administrației de la Washington să le schimbe cursul în domeniul investițiilor durabile, ale căror active se ridică la 130 de miliarde de euro. „Pentru noi, investițiile durabile nu sunt un moft, ci o problemă crucială din 2009 și vom continua să o susținem, în special componenta socială”, subliniază el.

„Închiderea gurii verzi”

O altă consecință a „vânătorii de vrăjitoare” împotriva investițiilor durabile este faptul că tot mai multe companii care au o strategie „verde” o ascund. Nu vorbesc despre ea pentru a nu atrage atenția autorităților. Acest fenomen a fost denumit „greenhushing” (închiderea gurii verzi), care este reversul „greenwashing” (ecologizarea de fațadă), atunci când o companie încearcă să pară mai durabilă decât este în realitate.

Kushal Bhimjiani, consilierul general al firmei de consultanță South Pole, explică agenției Bloomberg că, în Statele Unite, „companiile s-au trezit într-un paradox ESG: sunt persecutate pentru că se laudă prea mult cu acest subiect, dar și pentru că îl ascund”.

În companiile europene cotate la bursă, influența acestei campanii americane împotriva durabilității este deocamdată mică. Felipe Nascimento, directorul general al Mapfre Brasil și un fin cunoscător al piețelor financiare, explică faptul că „un grup de asigurări ca al nostru nu își va schimba angajamentele în ceea ce privește durabilitatea sau prezența femeilor în funcții de conducere și în organele de conducere, în ciuda schimbării de putere de la Casa Albă”.

Punctul său de vedere este împărtășit de majoritatea surselor intervievate. Tranziția energetică a Europei către o economie decarbonizată este fermă și va necesita investiții de 27 de trilioane de euro până în 2050. Umberto Tamburrino, partener și director general al Sosteneo (care face parte din grupul Generali), reamintește că „investițiile în energie durabilă vor rămâne atractive, în special în companiile care se ocupă de stocarea energiei în baterii și în cele care construiesc o nouă infrastructură de rețea”.