
În câteva cuvinte
Muzeul Maritim din Barcelona găzduiește expoziția "Pearls: Baler", dedicată femeilor filipineze surferi din orașul Baler. Proiectul fotografului Archie Geotina explorează conexiunea acestora cu oceanul, reziliența lor și patrimoniul textil tradițional al regiunii.
Muzeul Maritim din Barcelona găzduiește expoziția "Pearls: Baler" (Perle: Baler) a fotografului filipinez Archie Geotina. Proiectul, parte a unei inițiative globale, aduce un omagiu rezilienței feminine, patrimoniului textil și naturii sălbatice.
O scenă iconică de surfing, avioane, bombe și napalm din filmul clasic al lui Francis Ford Coppola, "Apocalipsul acum", a fost filmată pe coasta din Baler, Filipine, în 1976. Echipajul filmului a ajuns acolo datorită unui tânăr surfer american. La finalul filmărilor, echipa de producție a lăsat plăcile de surf abandonate pe plajă, iar localnicii au început să practice surfingul autodidact. Așa a început legenda orașului Baler ca leagăn al surfingului filipinez.
Aproape cinci decenii au trecut de la vizita lui Coppola, iar Baler a devenit un centru mondial de pelerinaj pentru surferi, datorită oceanului său cu valuri perfecte. Dacă în anii șaptezeci surfingul era predominant o activitate masculină, cu timpul s-au alăturat și femeile.
Una dintre primele a fost Yvok Nanay Namoro, care la 70 de ani este încă pe creasta valului. Nanay însăși, alături de nepoata sa Kat Kat, în vârstă de 13 ani și surfer profesionist, cea mai bună prietenă a sa și, de asemenea, o pionieră, Rosalie Ta Nene Leander, și Marie Ramos Cabel, aflată la o sarcină avansată, sunt cele patru muze ale proiectului fotografic al lui Archie Geotina, expus în holul Muzeului Maritim din Barcelona până pe 16 iunie.
Ele sunt protagonistele unei povești intergeneraționale care sparge stereotipurile despre femeile filipineze și le prezintă în legătură cu un peisaj impresionant, mândre de rădăcinile lor. Surferii care pozează pentru Geotina nu poartă costume de neopren sau costume de baie de marcă, ci îmbrăcăminte specifică locului lor de origine.
Fotograful filipinez Archie Geotina a început proiectul "Pearls" în 2020, în timpul pandemiei, și l-a lansat în 2021. A început visând cu ochii deschiși, inspirat de femei și relația lor cu mama natură, în timp ce dansează și se joacă cu oceanul. Prima serie, fotografiată în Filipine, a devenit atât de populară încât i-a permis să-și extindă proiectul și să fotografieze femei surferi pe plajele mexicane, coreene, indoneziene, thailandeze, purtând, de asemenea, hainele lor tradiționale.
Până a sosit comanda de la Consulatul General al Filipinelor din Barcelona: să fotografieze o serie "Pearls" pe plaja din Baler. I s-a părut frumos să vorbească despre locul unde a început surfingul în Filipine, având în vedere legăturile și istoria sa cu Spania, spune artistul și fotograful.
Călărind pe valuri sau pozând pe stânci; în alb-negru sau color; în format mic sau mare. Contemplarea lui Nanay, Ta Nene, Marie și Kat Kat în imagini este o plăcere care depășește mult vizualul. "Femeia filipineză este puternică și rezilientă, este centrul comunității. Sunt cele care au grijă, cele care se sacrifică cel mai mult, păstrătoarele înțelepciunii", le descrie Geotina.
Printre hainele purtate de muzeele din Baler se remarcă filipiniana, o bluză scurtă și semi-transparentă. Înainte de procesul de evanghelizare, băștinașii umblau cu torsul gol. Când au început să meargă la biserică, misionarii le-au cerut să se acopere. Așa au început să poarte aceste bluze atât de fine. Era modul lor de a spune 'ne acoperim, dar nu complet'. Filipinianele, de croială structurată, poartă și motive brodate complexe, care sunt o urmă a influenței spaniole în vestimentația locală, datorită Galeonului din Acapulco, faimosul drum maritim care până în secolul al XIX-lea a legat Filipinele de Spania via Mexic.
Faptul de a combina o filipiniana cu o fustă-pareo țesută manual nu trebuie înțeles ca un tribut adus trecutului, dimpotrivă, este o declarație de intenții. Aceste haine tradiționale au revenit la modă și inspiră acum mulți designeri. Această renaștere a stârnit, de asemenea, interesul pentru materiale mai naturale și sustenabile, precum fibrele de ananas, jusi și inabel, precum și pentru vechile tehnici artizanale.
Designerii filipinezi Dennis Lustico și Rajo Laurel au colaborat la proiectul lui Geotina, oferind două ținute de înaltă modă care, pe lângă apariția în mai multe fotografii (purtate de un model), sunt și expuse în Muzeul Maritim din Barcelona.
Imagini care ar putea semăna mai degrabă cu un editorial de modă, dar pe Geotina acest lucru nu-l deranjează deloc. "Nu planific niciodată nimic, doar mă gândesc să arăt lucrurile care îmi plac, să împărtășesc cultura noastră în cel mai creativ mod". Și cu acest spirit de libertate și respect pentru tradițiile locale continuă să ducă proiectul "Pearls" pe cele mai izolate plaje de surfing din lume.