În Bruxelles, se desfășoară o luptă diplomatică crucială, al cărei rezultat va decide viitorul limbilor catalană, bască și galiciană în Uniunea Europeană. Guvernul spaniol, condus de ministrul de externe José Manuel Albares, depune eforturi intense pentru a obține recunoașterea oficială a acestor limbi la nivelul UE. Un moment decisiv este programat pentru marți, când problema va fi supusă examinării Consiliului Afaceri Generale.

Principala problemă este necesitatea unei decizii unanime. Orice stat membru poate pune veto la propunere, ceea ce face sarcina extrem de dificilă. Guvernul spaniol negociază intens cu alte state membre pentru a obține sprijin și a evita un posibil veto.

O preocupare majoră este teama unora dintre țări că recunoașterea acestor limbi va deschide o „cutie a Pandorei” pentru alte limbi regionale în UE. Pentru a preveni acest lucru, guvernul spaniol propune o „abordare personalizată”, limitând recunoașterea la catalană, bască și galiciană și neextinzând-o la alte limbi.

În același timp, opozanții recunoașterii, în special Partidul Popular (PP), încearcă să influențeze alte țări pentru a bloca inițiativa. Soarta problemei depinde în mare măsură de poziția unor țări precum Suedia și Italia, ale căror ministere de externe au legături cu PP.

Guvernul spaniol este încrezător în succes, bazându-se pe argumentul că aceste limbi nu sunt doar dialecte locale, ci limbi vii vorbite de milioane de oameni. În plus, Spania este gata să suporte costurile de traducere.

Decizia de a recunoaște limbile ar putea avea un impact semnificativ asupra situației politice din Spania, în special în contextul negocierilor cu partidele catalane, pentru care această problemă este fundamentală. Astfel, bătălia pentru limbi la Bruxelles devine un moment cheie pentru politica spaniolă.