Într-o lume marcată de turbulențe globale, o veste bună pentru mediu. Emisiile de dioxid de carbon (CO₂) ale Chinei au scăzut cu 1,6% de la an la an în primul trimestru din 2025 și cu 1% în ultimele 12 luni. Deși nu este o scădere semnificativă, momentan, și nu este garantat că va fi menținută în timp, este pentru prima dată când o reducere este legată direct de creșterea capacității energiilor regenerabile, conform unui studiu publicat săptămâna trecută de Carbon Brief, o revistă specializată în sector.

„Aprovizionarea cu electricitate din noua capacitate eoliană, solară și nucleară a fost suficientă pentru a reduce producția de energie legată de cărbune, chiar și atunci când cererea a crescut, în timp ce scăderile anterioare au fost cauzate de o creștere economică slabă”, menționează articolul, scris de Lauri Myllyvirta, analist principal la Centre for Research on Energy and Clean Air, cu sediul în Helsinki.

Analiza, bazată pe cifre oficiale și date comerciale, arată că China a mai experimentat scăderi anterioare, în general legate de șocuri, cum ar fi în 2009, după criza financiară, sau în 2022. „Aceasta este prima dată când scade pe o bază anuală fără o încetinire a cererii de energie”, subliniază Myllyvirta.

Pe de o parte, China este marele emițător global, o consecință a hiperdezvoltării din ultimele decenii; responsabilă pentru 30% din gazele cu efect de seră și 90% din creșterea emisiilor de CO₂ din 2015, conform unei alte analize Carbon Brief de anul trecut. În același timp, a devenit marea putere planetară a energiilor regenerabile. Numai anul trecut avea în construcție mai multe instalații solare decât restul lumii, conform unui raport Global Energy Monitor. Și este, de asemenea, principalul exportator de panouri solare și turbine eoliene.

Autoritățile comuniste au prevăzut că țara va atinge în 2030 vârful emisiilor. Adică: momentul din care ating un maxim și încep să scadă. Diversi analiști au subliniat că ar putea ajunge chiar cu câțiva ani mai devreme. Lucrarea publicată în Carbon Brief merge în această direcție, deși autorul avertizează că scăderea înregistrată este încă prea slabă pentru a vorbi despre o tendință definitivă.

Datele se mențin cu doar 1% sub ultimul maxim, subliniază studiul, ceea ce implică faptul că orice salt pe termen scurt ar putea face ca emisiile de CO₂ ale Chinei să crească până la un nou record. „Dar faptul că această scădere este determinată de o creștere a energiei care are sprijinul guvernului face mult mai plauzibil ca aceasta să continue”, adaugă Myllyvirta.

Clima a devenit una dintre piesele centrale ale politicilor de la Beijing. „Este posibil ca în această vară emisiile să continue să crească din cauza nivelului scăzut al apei, care reduce generarea hidroelectrică. Cu toate acestea, vârful emisiilor de carbon al Chinei pare a fi ancorat politic și structural”, subliniază Christoph Nedopil Wang, directorul Green Finance & Development Center al Universității Fudan din Shanghai.

Într-o recentă reuniune de nivel înalt privind clima, desfășurată online ca pregătire pentru Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din noiembrie la Belém (Brazilia), președintele chinez Xi Jinping a asigurat că China „nu va încetini acțiunile” de mediu și că intenționează să stabilească obiective clare care să acopere „toate sectoarele economice și toate gazele cu efect de seră”.

Așa-numitul „gândire Xi Jinping pentru o Civilizație Ecologică” – un corpus care rezumă ideile liderului chinez în acest domeniu și ghidează acțiunea Executivului – subliniază că trebuie menținut un echilibru între mediu și economie. Modelul actual este la ani lumină de „dezvoltarea cu orice preț a altor epoci, care a promovat o dezvoltare economică explozivă, dar cu un cost de mediu teribil”, subliniază analiștii Trivium China într-unul dintre buletinele lor.

Astăzi, energiile regenerabile din China reprezintă 57% din capacitatea instalată totală, conform cifrelor oficiale din martie, colectate de Climate Energy Finance, un institut cu sediul la Sydney. Și sunt miza cea mare: 89% din capacitatea instalată în primul trimestru a fost de origine regenerabilă.

Capacitatea instalată nucleară este de aproximativ 2% și, conform raportului Carbon Brief, construcția sa s-a accelerat, de asemenea, și face parte din strategia de decarbonizare. Guvernul nu a anunțat deocamdată dacă intenționează să atingă vârful emisiilor mai devreme decât se aștepta, sau dacă cifrele actuale indică faptul că vârful a fost deja atins.

China a făcut pași importanți, iar gigantul petrolier de stat Sinopec anticipează că consumul de petrol în China va atinge vârful în 2027, cu trei ani mai devreme decât se aștepta, conform raportului său anual, publicat în decembrie. În spatele acestui fapt se află popularitatea enormă a vehiculelor electrice în țară.

Nedopil Wang adaugă mai multe elemente: țara are diverse instrumente menite să reducă emisiile în industriile care emit cel mai mult (de exemplu, sectoarele oțelului și cimentului vor fi integrate în piețele naționale de carbon la sfârșitul acestui an). Iar finanțarea verde, o piesă care facilitează această tranziție, continuă să crească: în septembrie 2024, volumele de împrumuturi verzi au crescut cu 19% față de anul precedent, la aproximativ 4,9 trilioane de dolari, conform unui studiu al acestui academician.

Potrivit lui Myllivirta, tendința va depinde, de asemenea, de alți factori, cum ar fi tipul de stimulente pe care Beijingul le va articula în fața provocărilor economice interne și a șocurilor externe. Dacă ajutorul va fi direcționat către industrii mai poluante, efectul va fi mai mic. Și, spune el, capacitatea Beijingului de a-și adapta rețeaua electrică la cantitatea de energie solară și eoliană adăugată sistemului va fi esențială. Dacă scăderea se menține, va beneficia nu numai China, ci și întreaga lume. Aceasta va implica atingerea acestui vârf de emisii și la nivel global și va fi o „piatră de hotar importantă din punct de vedere psihologic” pentru Beijing, ceea ce va face mai probabil ca țara să mențină o diplomație și o politică climatică mai prevăzătoare și mai puțin defensivă.