Kiev – Locuitorii Ucrainei, obosiți de război, își exprimă neîncrederea atât față de președintele rus Vladimir Putin, cât și față de fostul președinte american Donald Trump. Sondajele și interviurile arată că majoritatea ucrainenilor susțin continuarea luptei, considerând că Rusia nu va opri invazia.

Familia Vasilev se joacă într-un buncăr din regiunea Kiev, pe 18 mai. Tatăl familiei, Dmitro, explică faptul că această activitate ajută la unirea familiei. Fiica sa, Sofia, în vârstă de 17 ani, cunoaște multe fapte despre istoria țării sale, în special că acest buncăr a fost construit în 1935, iar trupele sovietice au întărit ușile blindate cu scânduri de stejar.

Dmitro, tatăl a trei copii, câștigă puțini bani ca tâmplar: „Oamenii nu au bani pentru construcții”. Faptul că are trei copii îl scutește de înrolarea în armată. Astăzi, puțini bărbați sunt dispuși să meargă voluntar în armată. Mobilizarea se efectuează cu măsuri severe, deoarece, după cum a subliniat în repetate rânduri Statul Major ucrainean, principala lipsă din Forțele Armate nu este în armament, ci în personal.

Bărbații apți pentru serviciul militar se ascund acasă pentru a evita patrulele de mobilizare sau plătesc mită pentru a evita înrolarea, suma căreia începe de la 5.000 de euro. Această situație este larg răspândită, după cum demonstrează numeroase mărturii colectate în ultimul an. Unul dintre ultimele exemple este frizerul din Kiev, Viktor, care a fost forțat să-și schimbe locul de muncă pentru a evita verificările constante ale patrulelor de mobilizare în transportul public. El și-a justificat reticența de a fi înrolat prin faptul că a devenit tată anul trecut.

Oboseala războiului, lipsa de speranță de a câștiga pe câmpul de luptă și necunoașterea câți ani vor trebui petrecuți în armată obligă mulți bărbați să se sustragă de la înrolare. Mulți chiar părăsesc ilegal țara – bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani nu pot părăsi Ucraina în condiții de lege marțială. „Nu mai am prieteni la Kiev, jumătate au plecat în Europa, iar cealaltă jumătate este în armată, am doar familia”, explică Dmitro. „Clasa de mijloc cu educație pleacă din Ucraina, rămân cei care nu au bani să plece și patrioții”.

„Am doar o prietenă în Ucraina, restul au plecat în Europa”, adaugă Sofia. Cea mai bună prietenă a ei locuiește în Sevilla, unde studiază istoria artei. Această fată este convinsă că puțini dintre cunoscuții ei se vor întoarce acasă. Peste șase milioane de ucraineni, în principal femei și copii, au părăsit Ucraina în timpul invaziei, potrivit ONU.

„Este foarte greu să câștigi războiul, dar este și mai greu să faci oamenii să se întoarcă în Ucraina”, spune Lilia. Ea a plâns pentru că fiica ei, care locuiește în Leipzig (Germania), a decis deja că nu se va mai întoarce, iar ea, mama, crede la fel: „Suntem din Harkov, la doar 40 de kilometri de Rusia, nu vom fi niciodată lăsați în pace acolo, nu se poate trăi așa”.

Dmitro și-ar dori ca negocierile dintre guvernul său și Rusia să ducă la o încetare temporară a focului. Acest lucru ar oferi o pauză de la „marea oboseală” pe care o simt. Un sondaj realizat în mai de către centrul demoscópico Rating arată că 74% dintre cetățenii ucraineni susțin un armistițiu temporar. Dar Dmitro adaugă că continuarea războiului este inevitabilă, deoarece, în opinia sa (și în opinia tuturor celor intervievați pentru acest reportaj), președintele rus Vladimir Putin nu se va opri până nu va distruge Ucraina. „Acesta se va termina doar cu sfârșitul Ucrainei sau cu sfârșitul Rusiei. Și suntem siguri de victoria noastră, nu există altă opțiune”.

„UN „LUNATIC” ÎN SUA”

82% dintre ucraineni, potrivit unui sondaj realizat în martie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, sunt în favoarea continuării războiului, chiar dacă ajutorul militar din partea Washingtonului încetează. Fostul președinte american Donald Trump nu vrea să mențină nivelul de ajutor de arme pentru țara invadată, pe care l-a oferit predecesorul său, democratul Joe Biden. Potrivit datelor guvernului ucrainean, publicate în ianuarie, au armament american până la sfârșitul lunii iunie. „Până acum am avut un vecin nebun”, conchide Dmitro.

Mykola Siruk, în vârstă de 70 de ani, pensionar, a lucrat timp de 20 de ani ca inginer la fabrica istorică de optică militară din Arsenalul din Kiev. Apoi a fost traducător în mass-media. Locuiește în același apartament cu fiica și nepoata sa. O parte din familia sa s-a mutat în Spania și se îndoiește că se vor mai întoarce vreodată. El recunoaște că a fost un comunist convins în anii URSS: „În anumite momente, de exemplu, în anii optzeci, în Uniunea Sovietică era mai multă libertate decât în ​​Rusia lui Putin”.

Siruk consideră că, în ciuda datelor sondajelor, majoritatea populației este atât de obosită încât ar fi acum de acord să pună capăt războiului, cedând Moscovei controlul asupra teritoriilor ocupate, deși nu vor recunoaște niciodată că suveranitatea aparține Rusiei. El nu crede nici în Trump, „pentru că Trump nu este Ronald Reagan”: „Trebuie să fii dur cu Putin, așa cum a fost Reagan cu URSS. Dar Trump gândește ca Putin, ambii râd de statul de drept, de dreptul internațional, ambii vor să preia țările care nu le aparțin”.

Lyudmila Molochdna locuiește în Sumy, un oraș situat lângă granița cu Rusia, care este bombardat periodic. Ea este mamă și bunică a unei familii numeroase. Pentru a-și calma anxietatea, lucrează în fiecare zi ore întregi în grădina casei sale. Își amintește de soțul ei, un fost colonel al Armatei Roșii, când a plâns în 2024, pentru prima dată în mulți ani, când a aflat că unul dintre nepoții săi a fost înrolat în armată. „O altă generație din familie va trebui să lupte, ca o blestem”. O altă rudă de-a ei, care preferă să nu-și dezvăluie numele, vrea să evite înrolarea: fie prin cumpărarea de documente de studii care îl exonerează de înrolare, fie prin plata unei mite la biroul de recrutare.

În ciuda acestui paradox, Molochdna spune că nu există o alternativă la continuarea luptei: „Nu putem face altceva, pentru că Putin va continua să atace”. Liderul rus are acum mai multe motive să nu oprească invazia, spune această femeie, deoarece Ucraina a pierdut SUA: „Trump se teme de Putin. Trump nu este aliatul nostru”.

Vinerea trecută, într-un centru medical lângă granița cu Belarus, cei eliberați din captivitate s-au schimbat după acordul ruso-ucrainean din 16 mai la Istanbul. Cu ea erau fotografii cu fiul ei, astfel încât cei eliberați să-l poată identifica. Maxim, fiul ei, în vârstă de 42 de ani, a dispărut fără urmă pe front în decembrie 2024. De atunci, ea nu știe nimic despre el. În jurul ei s-au adunat zeci de alte mame, soții și surori cu fotografii ale soldaților, despre care nu se știe dacă sunt vii sau morți.

„Desigur, vrem pace, acum, nu vrem mai multe morți”, a spus Ruchka, „dar nu vrem să pierdem teritoriile în mâinile rusești; aceasta va fi victoria noastră, să le recuperăm. De ce ar fi murit atâția oameni atunci?”