În contextul Zilei Mondiale a Mediului, merită să reflectăm asupra rolului culturii și artei în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cultura, în sens larg, și arta pot deveni instrumente puternice pentru sensibilizare, mobilizare și consolidarea rezilienței.

Anul acesta, Ziua Internațională a Mediului este celebrată sub deviza „Armonie cu natura și dezvoltare durabilă”. Într-un context de criză ecologică globală, acest slogan ne reamintește că provocările dezvoltării – cum ar fi eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților – nu pot fi abordate fără a recunoaște interdependența noastră cu biodiversitatea.

Vorbind despre biodiversitate, nu vorbim doar despre specii sau ecosisteme. Vorbim, de asemenea, despre cultură, identitate, educație și despre modul în care ne raportăm la mediul în care trăim. În această legătură, încă puțin explorată, rezidă un potențial enorm de a transforma modul în care abordăm criza climatică.

Inițiative din întreaga lume, precum Ladera Sur și lucrările artistului Banksy, arată că creația artistică poate fi o formă de acțiune climatică. ONU a recunoscut acest potențial, declarând 2021 Anul Internațional al Economiei Creative pentru Dezvoltare Durabilă, subliniind rolul industriilor culturale în regenerarea socială și ecologică.

Programele de adaptare la schimbările climatice integrează dimensiunea culturală ca parte integrantă a acțiunilor climatice. Acestea promovează educația de mediu, valorificarea patrimoniului natural și cultural și participarea activă a comunităților locale prin expresii culturale și artistice.

Ecosistemele sănătoase și diverse susțin sistemele agroalimentare, reglează clima, conservă apa și permit utilizarea practicilor tradiționale de cultivare care asigură hrana pentru milioane de oameni. Consolidarea acestei legături dintre biodiversitate, cultura alimentară și schimbările climatice este esențială pentru reziliență.

Este important să recunoaștem rolul femeilor, popoarelor indigene, tinerilor și comunităților locale în conservarea ecosistemelor și a cunoștințelor care susțin viața. Planificarea peisajelor cu o abordare participativă, care ia în considerare opiniile publicului, este, de asemenea, un aspect important.

În următorii cinci ani, implementarea acestor planuri va fi aliniată cu noua bază instituțională climatică din Chile. Cultura trebuie să devină nu doar un ornament, ci un element central al acțiunilor climatice și al dezvoltării durabile.

Cultura ne modelează identitatea, ne influențează deciziile și poate activa schimbarea din interior. Integrarea culturii în politicile de mediu nu numai că consolidează valorile colective, ci generează și noi narațiuni capabile să stimuleze transformări sociale reale și durabile.

Astăzi, protejarea biodiversității nu este doar un imperativ ecologic, ci o strategie pentru construirea unui viitor mai echitabil, mai rezilient și în armonie cu natura.