Presiunea pentru creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării

Presiunea pentru creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării este tot mai mare atât în Uniunea Europeană, cât și în cadrul NATO. Ca răspuns, Spania va accelera procesul și va atinge obiectivul de 2% din PIB mai devreme de 2029. Prim-ministrul Pedro Sánchez, întrebat despre acest lucru la Bruxelles, a fost ferm: „Răspunsul este da, și săptămâna viitoare voi informa toate grupurile parlamentare [cu excepția Vox] când mă voi întâlni cu ei”. Sánchez a subliniat: „Este evident că toți trebuie să facem un efort anticipat cu privire la 2029”. Spania se alătură astfel Belgiei, o altă țară care se află sub obiectivul simbolic de 2% și care, în ultimele zile, a anunțat că va accelera pentru a atinge rapid ținta.

“În acest context, dacă astăzi Comisia Europeană, într-un Consiliu extraordinar, a propus noi instrumente – printre care, flexibilizarea regulilor fiscale – pentru ca toți europenii să facem un efort pentru a investi mai mult și, mai ales, pentru a investi mai bine cu un diagnostic comun al nevoilor de securitate pe care le are Europa, este clar că trebuie să acționăm”, a justificat joi președintele spaniol.

Sánchez nu a precizat cu cât va devansa atingerea acestui obiectiv bugetar. Belgia, în schimb, a menționat chiar vara aceasta. În ceea ce privește modul în care se va calcula acel 2% și ce tip de costuri vor fi incluse în cifră, președintele spaniol a indicat că se va ține cont de definiția NATO, dar a susținut, de asemenea, că ar trebui să existe o abordare „largă”, deoarece nu toate țările au aceleași caracteristici. Pe lângă achiziționarea de arme sau salarii, el dorește să fie luată în considerare și lupta împotriva terorismului, securitatea cibernetică sau amenințările hibride.

Pedro Sánchez, într-o conferință de presă la Bruxelles, miercuri. OLIVIER MATTHYS (EFE)

Spania s-a angajat față de partenerii săi din NATO să atingă acest prag de 2% din PIB încă de acum 11 ani. Guvernul de coaliție, în care este inclus Sumar și care se bucură de sprijinul unor formațiuni reticente în a crește bugetul militar, nu a promovat această cifră și, de fapt, în 2023, ultimul an cu cifre comparabile în Alianța Atlantică, a scăzut la 1,28%. Cu toate acestea, Executivul continuă să afirme că este angajat față de acest obiectiv și, în planul fiscal trimis la Bruxelles în toamnă, care include o cale de ajustare pentru reducerea datoriei, prevede atingerea acestuia în 2029.

Dar totul s-a schimbat în ultimele săptămâni odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Acțiunile sale asupra Ucrainei, exercitând presiuni asupra președintelui Volodimir Zelenski pentru a se așeza la masa negocierilor cu Rusia aproape cu orice preț, i-au făcut pe europeni să realizeze că nu se mai pot baza pe garanțiile de securitate americane. Așadar, acum crește presiunea pentru a crește rapid cheltuielile pentru Apărare. „Ne aflăm într-o eră a reînarmării”, a declarat săptămâna aceasta președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a prezentat planul de impulsionare a bugetelor militare.

Acest plan de la Bruxelles prevede relaxarea regulilor fiscale, astfel încât statele membre care optează pentru a urma calea armamentului să nu se teamă de o sancțiune pentru nerespectarea lor. Și, deși Comisia a propus ca această posibilitate să fie deschisă pentru țările care solicită acest lucru, în cele din urmă vor fi toate „în mod coordonat”, spun surse guvernamentale. Această decizie are două avantaje: nicio țară nu este semnalată pe piețele de capital – un ajutor important pentru state precum Italia – iar Spania, o țară fără marjă fiscală, poate accelera acest proces de reînarmare în care este atât de în urmă.

Zelenski și Sánchez, la Bruxelles, miercuri. Sierakowski Frederic (DPA/Europa Press)

Acord cu Junts privind imigrația

Sánchez s-a referit, de asemenea, la acordul încheiat între PSOE și Junts pentru a delega competențe în materie de imigrație către Generalitat de Catalunya, și care nu are suficiente voturi parlamentare. “Parlamentul este cel care este, dar va trebui să dialogăm pentru a adopta o lege care implică o delegare de competențe”. “În Spania au existat până la șapte delegări de competențe, unele în timpul guvernului Aznar, și nu pare că acest lucru a rupt țara”, a asigurat Sánchez, care a insistat că totul va fi guvernat “în conformitate cu legea străinilor”. Întrebat dacă această delegare presupune că străinii vor trebui să învețe catalană, Sánchez a asigurat că “în Constituție este prevăzută cooficialitatea altor limbi”.

Președintele a lansat o săgeată partenerului său de guvernare, Sumar, fără a-l menționa. “Este curios că unele grupuri care spun nu la acest lucru se autointitulează ‘plurinaționale'”, referindu-se la denumirea grupului parlamentar condus de Yolanda Díaz în Congres. Divizarea din interiorul platformei Sumar complică și mai mult acordul de cedare a imigrației către Catalonia: Compromís respinge pactul dintre PSOE și Junts, considerând că “sprijină cadrul extremei drepte”, în timp ce IU și Más Madrid își exprimă reținerile.

Sánchez a făcut apel și la delegările de competențe din trecut pentru a justifica măsura convenită cu partidul lui Carles Puigdemont. “În Spania au existat până la șapte delegări de competențe, unele cu PP-ul lui José María Aznar la guvernare, și nu pare că acest lucru a rupt Spania”, a asigurat Sánchez, care a insistat că totul va fi guvernat “în conformitate cu legea străinilor”. Președintele a încadrat acordul în normalizarea situației politice din Catalonia și a folosit ca exemplu revenirea sediilor sociale ale La Caixa – fundația sa și brațul său de investiții – la Barcelona, la șapte ani de la procesul independentist eșuat. “Ieri am văzut cum o mare companie care a plecat în timpul *procés*-ului din Catalonia s-a întors pentru că situația s-a normalizat și stabilizat”. Și a asigurat că fără această normalizare economia spaniolă ar fi fost afectată. “În acest context, un teritoriu care reprezintă aproape 20% din PIB-ul țării noastre… Dacă ar fi în aceeași situație pe care am moștenit-o în 2017, cum ar fi economia în Spania? Care ar fi crearea de locuri de muncă și oportunitățile economice pe care le reprezintă pentru Spania această stabilitate politică? Nu există comparație.”

În ceea ce privește dacă străinii vor avea obligația de a învăța catalană, Sánchez a asigurat că Carta Magna prevede cooficialitatea altor trei limbi, iar în Legea străinilor se spune că este necesară o cunoaștere a limbilor vorbite în acel teritoriu (Legea prevede că administrațiile publice vor asigura “învățarea tuturor limbilor oficiale” pentru imigranți pentru a promova integrarea lor). Sánchez a făcut apel și la faptul că Generalitat face parte și ea din Stat. “Statul suntem toți, Administrația Generală a Statului, dar și comunitățile autonome, deputațiile provinciale, municipiile…”