Uniunea Europeană vrea să accelereze ritmul în cursa pentru inteligența artificială

Uniunea Europeană știe că trebuie să accelereze ritmul pentru a nu pierde cursa momentului: crearea unei inteligențe artificiale proprii. Blocul a rămas în urmă față de Statele Unite și China în dezvoltarea unui model lingvistic la scară largă, cum ar fi ChatGPT sau DeepSeek, și a altor progrese în IA, esențiale pentru progresul științific și economic în diverse domenii. Ultima reuniune de urgență de la Paris a cristalizat preocuparea de a depinde de tehnologia străină, din ce în ce mai folosită de consumatorii europeni. În centrul dezbaterii se află o întrebare: cum pot cele 27 de state membre să traseze o foaie de parcurs care să permită UE să nu rămână în urmă? Răspunsul scurt este „mai multe investiții”, dar experții subliniază că mai mulți bani pe masă nu vor fi singurul lucru necesar pentru a atinge suveranitatea în IA.

„Vrem ca Europa să fie unul dintre continentele lider în acest domeniu, iar asta înseamnă adoptarea unei vieți în care această tehnologie este peste tot”, a proclamat președinta Comisiei Europene, Úrsula Von der Leyen, la summitul de la Paris, care a avut loc pe 11 februarie și a cărui principală concluzie au fost cele 200 de miliarde de euro pentru investiții în IA anunțate de șefa executivului european.

„Acest anunț a surprins foarte mult, deoarece în acest moment UE se confruntă cu bugete foarte strânse, afectate de războiul din Ucraina”, explică Inma Martínez, expertă în inteligența artificială și consilieră a mai multor organisme europene. Ea critică, de asemenea, faptul că Bruxelles-ul nu a fost clar în definirea modului în care vor fi distribuite fondurile și în ce termene. Tot ce se știe este că pachetul va proveni din două surse: 150 de miliarde de euro din fonduri private, cum ar fi KKR sau Blackstone, și alte 50 de miliarde, care ar fi obținute prin noua inițiativă Invest IA. Multe dintre acestea, potrivit lui Von der Leyen, vor fi folosite pentru a ridica „fabrici de IA”, adică centre de stocare și procesare a datelor.

Vicepreședintele Statelor Unite, J. D. Vance, în timpul Summitului de Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris, pe 11 februarie 2025. Associated Press/LaPresse (apn)Martínez argumentează că, pentru a profita bine de acest capital, Uniunea Europeană are nevoie de mai multe centre de cercetare specializate în IA și că ajutoarele promise se vor materializa. „Anumite țări europene, cum ar fi Germania, au un ecosistem puternic în cercetare în centre private care consolidează centrele guvernamentale și se mișcă rapid pentru a solicita ajutoare pentru cercetare. În Spania am avut finanțare europeană pentru IA, pe care Ministerul Științei a suspendat-o în 2024”, explică ea.

La sfârșitul lunii ianuarie, un grup de oameni de știință au trebuit să facă față anulării fără explicații a unei cereri de ajutoare de milioane de euro pentru a cerceta IA. „Personal, am pierdut încrederea că guvernul spaniol vrea și poate ajuta la cercetarea în această ramură în această țară”, a spus José Hernández-Orallo, unul dintre cercetătorii afectați.

O altă preocupare este cea exprimată de Yann LeCun, Nuria Oliver și Bernhard Scholkkopf, cercetători europeni importanți în IA, care au afirmat într-o recentă rubrică din Джерело новини că cheia inovației revoluționare constă în identificarea, atragerea și sprijinirea celor mai strălucite minți, oferindu-le sprijin financiar pe termen lung pentru cercetările lor și acordându-le un nivel ridicat de autonomie. „Cu toate acestea, acest principiu poate fi umbrit în UE de o tendință de a favoriza o știință bazată pe proiecte în locul unei științe axate pe oameni”, au explicat ei în text.

Niclas Poitiers, cercetător la Bruegel, adaugă că UE nu este în prezent o piață atractivă pentru acest tip de profiluri de nivel înalt, ale căror salarii sunt mai mari în China, Taiwan și Statele Unite. Poitiers a menționat, de asemenea, reglementarea muncii europene, mult mai rigidă, ca fiind cauza pentru care companiile specializate nu aterizează pe teritoriul comunitar.

Modele medii, dar competente

Francisco Herrera, profesor de IA la Universitatea din Granada și director al Institutului Andaluz Interuniversitar de Știință a Datelor și Inteligență Computațională, consideră că nu este necesar ca laboratoarele sau companiile din UE să dezvolte sisteme de ultimă generație, cum ar fi ultimele modele de ChatGPT 4.5 sau DeepSeek, ci să reușească să avanseze până la o etapă care să permită întreprinderilor mici și mijlocii să optimizeze activitatea și să fie mai productive, fără a sacrifica forța de muncă.

„Dacă UE ar avea în doi ani un model la fel de avansat ca o3 (modelul Microsoft dezvoltat de OpenAI), am avea deja capacități enorme pentru companiile europene. Avem nevoie cu adevărat de un model care să multiplice de cinci ori capacitățile? Nu cred”, spune Herrera.

Într-un colocviu universitar organizat în anul precedent, Alberto Granados, fost președinte al Microsoft în Spania, a afirmat că „dacă UE ar încerca să dezvolte o IA proprie, ar atinge nivelul GPT-2, când industria a trecut deja la GPT-5”, ca răspuns la anunțul guvernului spaniol de a lansa un chatbot propriu, despre care până în prezent se știe foarte puțin.

Herrera insistă asupra faptului că este mai necesar ca niciodată ca blocul să propună soluții viabile pentru a atinge ceea ce el numește „suveranitatea digitală în IA”, care să gestioneze în mod responsabil datele cetățenilor și să permită creșterea productivității companiilor locale, care sunt în mare parte de dimensiuni mici și mijlocii. „În caz contrar, într-o zi companiile nord-americane închid modelul și ce faci? Am deveni prizonieri ai IA”, explică el.

Există voci mai critice, cum ar fi cea a Aliciei García-Herrero, care consideră că UE a întârziat mult să urce în tren și că acum nu are altă alternativă decât să se sprijine pe infrastructura IA a marilor companii tehnologice pentru a dezvolta în mod accelerat un ecosistem propriu. „Asta a făcut China, care nu a dezvoltat DeepSeek de la zero. Au folosit ca bază infrastructura OpenAI și au potențat-o, deoarece a începe de la zero este foarte costisitor și nu știu dacă Europa își poate permite asta”, argumentează ea.

Celălalt front pe care îl are deschis Bruxelles-ul și în care toți experții converg este cel de reglementare. Ei sunt de acord că UE a atins o stare optimă de reglementare care „reflectă angajamentul autorităților europene față de etică, încredere și drepturi fundamentale”, așa cum o descrie Anu Bradford în cartea sa Imperiile digitale [Shackleton Books, 2023], dar că acum trebuie să fie mai relaxată și să dea frâu liber inovației.

„Am reglementat deja. Este timpul ca Europa să demonstreze că poate fabrica propriile modele lingvistice”, afirmă Herrera. Cealaltă condiție este ca regulamentul care limitează modul în care pot opera companiile de IA în regiune să fie mai clar „și mai puțin restrictiv” pentru companiile care doresc să înceapă să își antreneze modelele, spune Martínez. „Prima dată când a apărut directoriul (ansamblul de legi care reglementează un domeniu) despre IA era foarte greu de înțeles și toate acestea frânează companiile”, adaugă experta.

Martínez crede, de asemenea, că țesutul productiv european trebuie să aibă încredere în alte forme de investiții, cum ar fi capitalul de risc, ignorat istoric, potrivit expertei, deoarece majoritatea proiectelor sunt finanțate cu datorii bancare. „Lumea startup-urilor europene deocamdată este foarte tristă. Când niște antreprenori au ceva interesant, se duc imediat în Statele Unite”, critică Martínez, care crede că, în ciuda tuturor, atenția nu poate fi deviată de la proiectele în care Europa excelează. „Dacă dorim să consolidăm competitivitatea blocului, trebuie să creștem investițiile în semiconductori, unde ocupăm o poziție dominantă în anumite segmente cruciale ale lanțului de aprovizionare, în special în sectorul echipamentelor de fabricație și al sistemelor de litografie, esențiale pentru producția avansată de cipuri. Pentru construcția de gigafabrici de IA, teritoriul încă are rețele electrice fără capacitate suficientă”, subliniază Martínez.

Viitorul tehnologic al Europei este în joc. Obiectivul este ca UE să nu piardă acest tren al revoluției digitale, care de data aceasta, chiar și din cauza acumulării de oportunități pierdute în acest secol, pare decisiv. Hosuk Lee, directorul Centrului European de Politică Internațională, o descrie astfel: „S-ar putea să nu vedem astfel de creșteri ale PIB-ului sau ale productivității datorită IA, dar, în schimb, vom vedea o scădere considerabilă a producției țărilor sau companiilor care întârzie să o adopte. Cu alte cuvinte, concurența globală se schimbă foarte puțin atunci când toți jucătorii accelerează, dar îi pedepsește în principal pe cei care rămân în urmă”.

Tendințe este un proiect al Джерело новини, cu care ziarul aspiră să deschidă o conversație permanentă despre marile provocări viitoare cu care se confruntă societatea noastră. Inițiativa este sponsorizată de Abertis, Enagás, EY, GroupM, Iberdrola, Iberia, Mapfre, Organizația Statelor Iberoamericane (OEI), Redeia și Santander și partenerul strategic Oliver Wyman.

Puteți să vă înscrieți aici pentru a primi newsletterul săptămânal Джерело новини Tendințe, în fiecare marți, de la jurnalistul Javier Sampedro.