Adevărata bătălie pe care Statele Unite o vor purta în următorii ani, atât economic, cât și tehnologic — și, de asemenea, geopolitic — este cu China pentru dominația lumii, așa că dorește să se concentreze pe punerea resurselor și a energiilor sale în Pacific. Războiul din Ucraina, în acest sens, este o pacoste. Acesta a facilitat, deocamdată, ca China să tragă Rusia de partea sa — sau, dacă se preferă, ca Moscova să se arunce în brațele Beijingului —, iar Washingtonul nu este interesat de atât de multă complicitate. Ucraina, pe de altă parte, vrea să facă parte din Uniunea Europeană, iar Bruxelles-ul i-a deschis o portiță pentru a putea intra în acest club select în următorii ani. Trump crede, prin urmare, că ar trebui să fie europenii cei care se ocupă de asistarea vecinului lor în aceste momente dificile. De aceea, ceea ce îi vine din Ucraina — cererile lui Zelenski pentru ca el să-i vegheze siguranța — o consideră o povară. Lui Trump îi pasă puțin de litania drepturilor omului și îi sunt străine vechile valori luminate care au dat avânt rebeliunii coloniștilor din America de Nord împotriva Marii Britanii sau Revoluției Franceze. Dacă i-ar interesa vreuna, ar putea fi cea a libertății, dar în sensul său negativ, ca o forță care dărâmă orice obstacol și își eliberează calea pentru a exercita puterea fără prea multe impedimente.

Ajutorul Statelor Unite a fost decisiv pentru ca Kievul să reziste în acești trei ani asaltului lui Putin. Nu doar cel al guvernului președintelui Biden; esențială a fost și colaborarea unora dintre antreprenorii săi multimilionari. Mai exact, cea a lui Elon Musk. Sistemul Starlink, care garantează că comunicațiile prin internet funcționează chiar și în cele mai proaste circumstanțe, a fost decisiv pentru ca armata Ucrainei să poată rezista și chiar să lanseze unele dintre ofensivele sale împotriva Rusiei. În ceea ce privește armele cu care s-au luptat forțele de la Kiev, 40% dintre ele au venit, potrivit lui Zelenski, din SUA, față de 27% care le-au fost furnizate de Europa. Arseni Iațeniuk, care a fost prim-ministru al Ucrainei, a explicat că au fost trei contribuții esențiale primite de la Washington, după cum relata Cristian Segura în acest ziar într-o cronică recentă: „Muniție de artilerie, recunoașterea pozițiilor Rusiei și date de informații”. Trump a retras deja acest ultim ajutor. Starlink este, de asemenea, în pericol.

Dacă Trump și Musk suspendă orice colaborare, ar putea Bruxelles-ul să se grăbească să consolideze capacitățile militare ale Kievului? Aceasta este întrebarea pe care Trump a pus-o acum pe masă. Și Europa pare să fi căzut din pom. Marți, Comisia a anunțat un plan de reînarmare de miliarde de euro, vrea să mobilizeze până la 800.000 de milioane de euro în următorii patru ani. Kievul, însă, are nevoie de muniție chiar mâine. Muniție și tot restul.

A trecut deja mult timp de când s-a terminat Războiul Rece, acea ordine care a unit SUA cu o parte a Europei împotriva amenințării sovietice. Dar Uniunea a amânat deciziile cele mai dificile; cele de a construi o apărare comună și de a vorbi cu o singură voce în politica externă, de exemplu. A preferat să continue să se uite în propriul buric la imaginea radiantă a marilor sale valori. Nu ar trebui să renunțe la ele. Dar, în această nouă ordine care răsare, provocarea de a le conserva este colosală. Pasul care vine după înarmare este utilizarea armelor pentru a se apăra. Și mai târziu, primirea sicrielor cu rămășițele europenilor care au mers pe front. Știe opinia publică?