Umbrită de grandoarea Parisului

Umbrită de grandoarea Parisului, Marsilia, al doilea oraș francez ca populație, a fost întotdeauna un fel de Cenușăreasă pentru călători. Pe lângă reputația sa istorică proastă (mafie, trafic de droguri), se adăuga și mizeria din unele cartiere și un trafic destul de haotic (aici semafoarele par discreționare, niciodată obligatorii). Dar această reputație se schimbă datorită artei contemporane. Muzee, târguri și galerii de artă insuflă de ani buni o nouă viață multora dintre districtele sale centrale, fără ca pericolul gentrificării să se întrevadă încă la orizontul acestei metropole multiculturale, autentice și captivante.

„Marsilia nu era un punct important pentru arta contemporană, dar cred că începem să creăm ceva nou, proaspăt și vibrant”, afirmă Jérôme Pantalacci, directorul Art-o-rama, cel mai influent târg din sudul Franței, care va sărbători luna august viitoare cea de-a 19-a ediție (la ediția de anul trecut au participat 5.000 de vizitatori din toată Europa). Deși o vizită în Marsilia, un oraș cu aproximativ 930.000 de locuitori, dar foarte extins, trebuie să înceapă obligatoriu în Vieux-Port, portul vechi pe care a fost fondat orașul în anul 600 î.Hr. Acolo, noul punct de reper este L’Ombrière, o marchiză enormă cu efect de oglindă proiectată de arhitectul renumit Norman Foster în 2013, care este înconjurată de zeci de restaurante specializate în bullabesa, supa de pește ridicată, cu permisiunea pastisului, la emblema gastronomică locală.

Mai multe informații

Cognac, micul oraș francez care a cucerit lumea cu elixirul regilor

„Scena artistică s-a schimbat mult în ultima vreme”, susține Pantalacci. „Cred că marea transformare a avut loc odată cu capitala europeană a culturii, în 2013”. În acel an s-a deschis MUCEM [Muzeul civilizațiilor Europei și Mediteranei], unul dintre cele două muzee naționale care își au sediul în afara Parisului. Situat la capătul unuia dintre cheiuri, ideal este să accesați prin fortul San Juan, cu vederi imbatabile asupra orașului. Din această veche fortăreață din secolul al XII-lea se ajunge la clădirea J4, opera arhitecților Rudy Ricciotti și Roland Carta, care o definesc drept o „casbă verticală”, care găzduiește primul centru dedicat culturilor mediteraneene. Un talmeș-balmeș în care se amestecă arheologia, propunerile creative cele mai radicale și temele sociale actuale.

Muzeul Civilizațiilor Europei și Mediteranei (MUCEM), în Marsilia (Franța).
Rafael Wiedenmeier (GETTY IMAGES)

De acolo, Le Panier este la o aruncătură de băț. Acest cartier popular cu străduțe șerpuitoare, și una dintre cele mai vechi zone ale orașului, a fost unul dintre locurile de desfășurare ale filmului French Connection. Contra imperiului drogurilor (1971), un clasic al anilor șaptezeci care a dezvăluit comploturile traficului internațional de droguri. Orașul își menține aici o parte din spiritul rebel, deși acum conduc buticurile designerilor independenți, atelierele de artizani și cafenelele pe cale de a fi hipsterizate. De asemenea, este teritoriul unor spații precum Invisible Galerie sau La Galerie des Augustines. Și de La Vieille Charité, o minune arhitecturală din secolul al XVII-lea, concepută ca spital pentru persoanele fără adăpost și acum transformată într-un centru multidisciplinar, care găzduiește Muzeul de Arte Africane, Oceanice și Amerindiene; și Muzeul de Arheologie Mediteraneană.

Centrul multidisciplinar La Vieille Charite, în cartierul istoric Le Panier.
olrat (GETTY IMAGES)

La nord de Le Panier apare reversul său ultramodern: La Joliette, un district în plină transformare datorită proiectului de renovare urbană Euroméditerranée. Pe lângă zgârie-nori inovatori, precum La Marseillaise (opera lui Jean Nouvel) sau turnul CMA CGM (de la studioul lui Zaha Hadid), care modifică linia orizontului, aici se află Centrul Fotografic din Marsilia și Frac Sud (Fonduri Regionale de Artă Contemporană), o clădire a arhitectului japonez Kengo Kuma dedicată producției locale experimentale.

Îndreptându-ne spre est, ajungem la Friche la Belle de Mai, unul dintre epicentrele culturale marsiliene. Acest spațiu postindustrial (înainte a fost una dintre cele mai mari fabrici de țigarete Gauloises și Gitanes, care s-a închis în 1990), găzduiește centrul de artă Triangle-Astérides și târgul Art-o-rama, care în ultima sa ediție a reunit peste 40 de galerii internaționale tinere. Printre ele, Bombon Projects din Barcelona, Set Espai d’Art din Valencia sau Isabel Hurley din Malaga. În plus, în jurul Art-o-rama înfloresc evenimente paralele precum târgul Paréidolie, consacrat desenului, sau Systema, un incubator de proiecte și instalații în Palais Carli.

La Friche la Belle de Mai, unul dintre epicentrele culturale marsiliene.
Caroline Dutrey

Lângă Friche la Belle de Mai se ridică magnificul palat Longchamp, sediul Muzeului de Istorie Naturală și al Muzeului de Arte Frumoase (cu opere de Rodin sau Courbet), care dă numele parcului adiacent. „Orașul este într-adevăr extins, dar există zone care s-au schimbat mult, precum bulevardul Longchamp”, asigură directorul Art-o-rama. „Este foarte diferit de ceea ce era acum 15 ani. Acum un deceniu au decis să-l facă pietonal și astăzi circulă doar tramvaiul”. Ca urmare, în zonă s-au deschis o mulțime de restaurante, ateliere și galerii mici, precum La Nave Va, Shifting Frames (specializată în creatori indieni) sau SISSI club (cu poziții feministe, decoloniale, queer și ecologice).

Tramvaiul T2 ne duce la Noailles, un cartier central multicultural unde se află piața Capucins, cu standurile sale de gastronomie nord-africană; și Cours Julien, celebru pentru viața sa de noapte. Mergând spre sud, accesăm celălalt bazin al Vieux-Port și cartierul Préfecture, cu arterele sale comerciale și un alt număr bun de galerii, precum Double V, Nendo sau Le 33, care se aglutinează în jurul Muzeului Cantini, inima zonei. Situat într-un conac din secolul al XVII-lea, deține una dintre cele mai complete colecții de artă modernă și contemporană din Franța, cu piese de Picasso, Matisse, Giacometti, Balthus, Dubuffet sau Bacon.

View this post on Instagram

A post shared by Nendo Galerie (@nendogalerie)

De asemenea, se pot descoperi galerii și studiouri în zona de nisip La Malmousque, în Corniche Kennedy, bulevardul încântător care circulă paralel cu Marea Mediterană și care dă drumul la diverse plaje urbane, într-o atmosferă care amintește de Coasta de Azur din apropiere. „Un alt punct de cotitură pentru Marsilia a fost pandemia”, își amintește directorul Art-o-rama. „Mulți parizieni au descoperit că este mult mai ieftină, pe lângă faptul că are o calitate a vieții excelentă și un climat bun. Vara avem o mulțime de plaje și iarna, stațiunile de schi sunt la două ore și jumătate. Există trenuri TGV zilnice către Paris. Și suntem foarte aproape de Spania și Italia. Locația este perfectă”, asigură.

Zona de nisip La Malmousque, pe bulevardul Corniche Kennedy, în Marsilia (Franța).
Hemis / Alamy / CORDON PRESS

În La Malmousque au deschis spații precum Spiaggia Libera din Paris, care a inaugurat un al doilea sediu în acest colț privilegiat al Mediteranei. Sau La Traverse, care are o reședință de artă și design (centrată pe creatoare feminine) și o cafenea încântătoare cu mâncare organică și vinuri naturale. Continuând de-a lungul coastei, în direcția Las Calanques, golfurile stâncoase impunătoare care se aliniază la ieșirea din Marsilia, se află Muzeul de Artă Contemporană (mac), care acoperă a doua jumătate a secolului al XX-lea și secolul al XXI-lea (arte povera, pop art sau Fluxus).

Acoperișul La Cité Radieuse, de Le Corbusier din Marsilia.
Martin Thomas (Alamy / CORDON PRESS)

Dar adevăratul motiv pentru a ajunge în această zonă oarecum îndepărtată de centru este La Cité Radieuse, de Le Corbusier. O vizită obligatorie nu numai pentru iubitorii de arhitectură. Declarată patrimoniu mondial Uneso în 2016, această construcție avangardistă a fost construită între 1947 și 1952 cu ideea de a găzdui 337 de apartamente sociale pentru clasele mai puțin înstărite. Un oraș-grădină vertical din beton armat și ridicat pe piloni, semnalat ca una dintre capodoperele genialului arhitect elvețian. Pe terasa acoperișului său, cu vederi excepționale, se află galeria MaMo. Și unul dintre etajele inferioare ale complexului găzduiește un hotel, cu camere proiectate de însuși Le Corbusier. Pentru a rămâne să locuiești, ca Marsilia.