‘Putiruta’ și Barcelona repudiată: O incursiune în istoria invizibilă a prostituției

‘Putiruta’ și Barcelona repudiată: O incursiune în istoria invizibilă a prostituției

În câteva cuvinte

‘Putiruta’ este mai mult decât un tur; este o lecție de istorie vie, o denunțare a marginalizării și o pledoarie pentru recunoașterea contribuției lucrătoarelor sexuale la identitatea Barcelonei. Prin demontarea prejudecăților și redarea vocii celor invizibile, Violet Ferrer ne invită să reflectăm asupra rolului nostru în construirea unei societăți mai incluzive și mai echitabile.


Într-o vineri seara friguroasă de februarie în Barcelona

Într-o vineri seara friguroasă de februarie în Barcelona, agitația din Passeig del Born nu dă semne de oboseală. Violet Ferrer, activistă trans și inițiatoarea unei rute culturale neconvenționale, își ridică brațul deasupra mulțimii. Scopul? Să atragă atenția asupra unei plimbări care dezvăluie amprenta lucrătoarelor sexuale în istoria orașului. Cu un gest hotărât, ea îndreaptă grupul spre o străduță abruptă, dând startul călătoriei.

Un avertisment important

Un avertisment important: Violet vorbește din propria experiență și din mărturiile altor colege, delimitându-se clar de traficul de persoane și exploatare. Accentul cade pe libertate și pe realitățile Barcelonei. „Aveți o imagine despre ce înseamnă o ‘pută’, nu-i așa? Dar ați vorbit vreodată cu ele? De unde v-ați format această imagine? Trebuie să dărâmăm prejudecățile!”, exclamă Violet, absolventă de Filosofie și specializată în Egalitate și Dinamizare Culturală.

Fiecare pas, o declarație de intenții

Fiecare pas pe traseul ‘Putiruta’ este o declarație de intenții, o călătorie în timp prin Barcelona disidentă. „Această rută demonstrează că am fost cele mai ignorate figuri ale istoriei”, subliniază Violet, amintind că invizibilitatea echivalează cu inexistența. De-a lungul a două ore și jumătate, ea își propune să redea vocea acestor femei, denunțând marginalizarea lor seculară și revendicând rolul lor în construirea vieții urbane.

Prima oprire în secolul al XVII-lea

Prima oprire ne transportă în secolul al XVII-lea, unde femeile aveau doar trei opțiuni: „pută, călugăriță sau soție”. Violet se oprește în fața unei porți de pe strada Les Mosques, care odinioară marca intrarea într-un bordel. Ea descrie simbolurile epocii, cum ar fi ‘carassa de Papamosques’ – un chip de piatră care indica un lupanar – încă vizibil pe o clădire.

Diviziunile din feminism

Violet Ferrer împărtășește o avalanșă de informații, anecdote și opinii politice fără rețineri. Ea abordează subiecte actuale, precum diviziunile din feminism legate de femeile trans și prostituție. „Feminismul este bolnav. De ce? Pentru că unele persoane se implică în lupte care nu le aparțin. Nimeni nu ar accepta ca persoane care nu pot avorta să facă legi pro-avort. Așa apar feminismele exclusiviste, când ocupi un loc care nu este al tău și privești din privilegiile tale”, explică ea. „Feminismul este lupta tuturor femeilor, dar pe grupuri. Eu, ca femeie trans, am propriile mele lupte, care pot coincide cu cele ale femeilor migrante sau cis, dar luptele mele ca persoană trans le duc eu. Nimeni nu trebuie să mă salveze sau să-mi interpreteze discursul”, adaugă Violet.

‘Putiruta’ prin aleile somptuoase

‘Putiruta’ continuă prin aleile somptuoase ale cartierului Gòtic, când luminate, când întunecate. „Străzile înguste ne erau aliate: pentru a fugi, pentru a ne ascunde, pentru a protesta”, povestește Violet, dezvăluind nedreptățile suferite de-a lungul timpului. „Vrăjitoare”, „păcătoase”, „focar de boli” – un dispreț care, din păcate, persistă și astăzi.

Instrumentalizarea simbolurilor

Un fir roșu străbate întreaga incursiune: instrumentalizarea simbolurilor lucrătoarelor sexuale, aproprierea lor de către societate și marginalizarea continuă a acestora. Este cazul ‘carassas’, acum embleme turistice, dar și al reprezentării lor în mass-media și artă.

Picasso și ‘Domnișoarele din Avignon’

Pentru a ilustra acest punct, grupul se oprește sub un pod care lega de Ca la Mercè, bordelul unde Pablo Picasso a pictat ‘Domnișoarele din Avignon’. „Cine s-ar fi oferit să pozeze nud în acea epocă? Nu eram muze. Era o modalitate de a ascunde abuzul și exploatarea de care aveam parte. Picasso era un imbecil, un misogin și un sexist. Ne maltrata și ne ignora”, denunță Violet.

La miezul nopții, pe La Rambla

La miezul nopții, traseul se încheie pe La Rambla, în fața unei clădiri unde se afla o bucată de marmură cu urmele tocurilor, mărturie a nopților petrecute în frig de lucrătoarele sexuale. „Suntem mai dure decât marmura, dar istoria noastră nu le pasă nimănui”, deplânge Violet. Proprietarii au mutat marmura în interior, transformând-o în decor într-un restaurant. Încă o bucată de istorie în mâini private, în loc de a fi într-un muzeu. Ele rămân invizibile, fără voce. Uitate, ca și cum nu ar fi existat niciodată.

Read in other languages

Про автора

Victor este specializat în știri economice din Spania, el are abilitatea de a explica concepte economice complexe într-un limbaj simplu.