Previziunile majorității analiștilor pentru 2025 au fost date complet peste cap

Previziunile majorității analiștilor pentru 2025 au fost date complet peste cap în primele zile ale lunii martie. Bursa din Statele Unite și datoria europeană erau, la sfârșitul anului 2024, activele care stârneau cel mai mare consens în rândul investitorilor pentru noul an, dar această prognoză este depășită în rentabilitate tocmai de combinația contrară: Bursa europeană și datoria americană.

Dax-ul german și-a accelerat creșterea în acest an la 15% datorită planului de cheltuieli anunțat de viitorul cancelar Friedrich Merz, care, apropo, a provocat și o creștere fulminantă a rentabilității datoriei germane, nemaiîntâlnită de la căderea Zidului Berlinului. Iar în SUA, în timp ce indicii prezintă un bilanț neașteptat de pierderi în acest an, randamentele obligațiunilor pe termen lung se relaxează și lasă câștiguri de 5,2% pentru datoria pe 30 de ani în primele două luni ale anului.

Prezența obligațiunilor în portofoliul de investiții era deja un ordin clar pentru manageri în acest 2025. Perspectiva unor rate ale dobânzii în scădere favoriza aprecierea activelor cu venit fix, care, în plus, garantează un cupon anual atractiv după efectul cumulat al creșterilor prețului banilor. Dar agitația din piață dă și mai multă strălucire obligațiunilor, până la punctul în care, pe piața americană, investitorul este mai bine să dețină o obligațiune suverană decât să-și pună banii în S&P, lucru care nu s-a mai întâmplat de mai bine de douăzeci de ani. Iar în Europa, creșterea din această săptămână lasă randamente de 2,83% pentru obligațiunea germană pe 10 ani, de aproape 4% pentru cea italiană și de 3,49% pentru cea spaniolă. Aceste active și-au văzut prețul prăbușindu-se în această săptămână și acum ar avea în față un potențial neașteptat de revalorizare.

După ce acțiunile americane au atins în multe cazuri o evaluare apropiată de maximele istorice, prima de risc a Bursei americane a devenit negativă pentru prima dată din 2002, după cum explică Marc Seidner și Pramol Dhawan, manageri de portofolii la Pimco, cel mai mare administrator de venit fix din lume. Adică, diferența dintre randamentul câștigurilor S&P și randamentul obligațiunilor Trezoreriei SUA pe 10 ani este favorabilă pentru acestea din urmă pentru prima dată în ultimii 23 de ani.

„Pare deosebit de îngrijorător faptul că evaluările sunt atât de exagerate atunci când incertitudinea este atât de mare, cu politicile tarifare ale SUA dispuse să remodeleze peisajul economic mondial”, adaugă cei de la Pimco. Aceste evaluări ridicate ale Bursei americane, care a fost un adevărat magnet pentru capital în ultimii ani datorită tracțiunii giganților săi tehnologici, îi împinge tocmai pe investitori spre alte piețe, cum ar fi cea europeană, cu prețuri mult mai mici și în ciuda tuturor incertitudinilor tarifare și geopolitice. Sustenabilitatea câștigurilor S&P a fost pusă la îndoială la începutul acestui an și, întrucât riscurile sunt în creștere și sunt imprevizibile, cei de la Pimco insistă că „investitorii ar trebui să reconsidere diversificarea portofoliilor lor, profitând de randamentele atractive ale obligațiunilor ca protecție împotriva volatilității”.

Obligațiunea SUA pe 30 de ani lasă câștiguri de 5% de la începutul anului.

Căutarea de refugiu explică, de fapt, în mare parte scăderea notabilă a rentabilității datoriei suverane americane de la începutul anului. Obligațiunea pe 10 ani este la 4,2%, după ce a atins aproape 4,8% la începutul anului, iar cea pe 30 de ani se tranzacționează la 4,59%, față de aproape 5% în primele zile ale anului. Această scădere a rentabilității merge în paralel cu creșterea prețului acestor active, care, în opinia lui Vikram Aggarwal, manager de Venit Fix la Jupiter AM, se află într-un moment dulce, nici pe departe atât de scumpe încât să nu se investească în ele. „Veniturile din cupoane generate de investiția în obligațiuni suverane oferă un tampon adecvat împotriva oricărei pierderi de capital datorate unor noi creșteri de randament”, asigură el. „Rentabilitatea beneficiilor acțiunilor americane s-a prăbușit, ceea ce face ca acțiunile americane să fie cele mai puțin atractive de mult timp, în timp ce obligațiunile par cele mai ieftine din ultimii 20 de ani”, adaugă el. În opinia sa, randamentele nominale oferite acum de obligațiunile suverane oferă o compensație atractivă în fața incertitudinilor actuale. În lipsa unor scăderi ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, costul finanțării se ieftinește în SUA, așa cum dorește Donald Trump, datorită căutării de refugiu de către investitori în datoria suverană americană. Îndoielile cu privire la economia SUA și reducerile de cheltuieli în curs favorizează, de asemenea, această scădere a rentabilităților.

Peisajul financiar în schimbare a fost agitat și mai mult în această săptămână cu anunțul că Germania este dispusă să modifice frâna sacră a datoriei pentru a cheltui mai mult pentru apărare și a lansa un plan de investiții de jumătate de trilion de euro, ceea ce a făcut ca randamentele obligațiunilor germane să crească vertiginos și să contamineze în ascensiunea lor întregul ansamblu al obligațiunilor suverane. „Ceea ce a făcut datoria germană într-o singură zi este o mișcare foarte puternică, dar este adevărat că schimbă regulile jocului cunoscute până acum. Vom vedea scăderi ale rentabilității în obligațiunile europene în următoarele săptămâni, dar pe termen mai lung, punctul de echilibru al acestor rentabilități ar putea crește cu 20 sau 30 de puncte de bază. Până la urmă, vom vedea mai multe îndatorări în Europa”, explică Félix López, partener specialist în Venit Fix la Atl Capital.

Scenariul este mult mai favorabil acum decât la începutul anului pentru investiția în obligațiuni. La Bank of America văd un moment optim pentru obligațiunile corporative europene

López recunoaște că scenariul actual pentru datoria suverană este mai favorabil decât cel de la începutul anului. Obligațiunile americane, refugiul prin excelență, se mențin într-un interval de prețuri adecvat. „Doar dacă obligațiunea SUA pe 10 ani ar scădea la 3,8%, am vinde. Și am cumpăra dacă ar crește la 5%”, explică el. Și, în același timp, datoria suverană europeană oferă un potențial mai mare după recenta scădere a prețurilor. La Atl Capital mențin o poziționare strategică în datoria suverană americană, pe care nu au modificat-o în ciuda indicatorilor recenți care indică o creștere economică mai mică, și evidențiază, de asemenea, oportunitățile oferite de întregul ansamblu al venitului fix. De fapt, firma este favorabilă unei alocări jumătate datorie și jumătate Bursă într-un portofoliu echilibrat, cu un nivel de risc moderat. Obligațiunile au, prin urmare, mai multă pondere decât în schema tradițională de compoziție a portofoliilor de 60% Bursă și 40% venit fix, care fusese aruncată în umbră în lunga epocă a ratelor dobânzilor zero. López insistă că interesul venitului fix merge dincolo de obligațiunile suverane și se extinde și la întregul ansamblu al datoriei corporative.

Într-o săptămână în care obligațiunea germană a înregistrat cea mai mare creștere zilnică de la căderea Zidului Berlinului, în care obligațiunea japoneză pe 40 de ani se tranzacționează la cel mai mare nivel văzut vreodată și când obligațiunile suverane ale SUA se comportă deja mai bine decât S&P 500 de la alegerile prezidențiale, la Bank of America văd clar că este momentul să „facem datoria corporativă europeană mare din nou”, parafrazându-l pe Trump. „Nu ne vine în minte un fundal mai bun pentru investiția în credit decât unul în care cea mai mare economie din zona euro este disperată să reactiveze creșterea și BCE încă trebuie să reducă ratele”, adaugă banca americană, care optează pentru menținerea unor durate lungi în aceste obligațiuni și pentru a profita de scăderile de prețuri pentru a cumpăra.

În ceea ce privește venitul variabil, drumul nu este deloc liber. Bursa americană are un început de an dezamăgitor, odată ce este confirmată reținerea multor investitori față de evaluările stratosferice ale giganților săi tehnologici, și rămâne de văzut dacă raliul neașteptat și orbitor al Bursei europene va avea continuitate. „Recrudescența războiului comercial și impactul său asupra creșterii economice și a inflației este marele risc pentru venitul variabil și ar putea afecta comportamentul relativ bun al Europei față de SUA, dar impulsul așteptat în cheltuielile pentru apărare și infrastructură sau așteptarea unui armistițiu în Ucraina ar putea da un impuls suplimentar”, explică cei de la Macroyield, unde, chiar și așa, rămân sceptici. Poziția lor este subponderarea Bursei și căutarea de acțiuni de calitate.

La Bank of America mențin o poziție negativă pentru Bursa europeană în termeni absoluți: așteaptă o scădere de 10% pentru Stoxx 600 de aici până la sfârșitul anului, în linie cu o perspectivă slabă de creștere. După cum explică Sebastian Raedler, șeful strategiei în Bursa europeană de la Bank of America, către acest ziar prin e-mail, „vedem marje pentru ca creșterea mondială să continue să se estompeze, ceea ce ar trebui să înceapă să pună la îndoială așteptările optimiste de creștere scontate în venitul variabil european, în concordanță cu scăderile reînnoite ale pieței care se apropie”. În termeni relativi față de întregul ansamblu al Bursei mondiale, entitatea a redus la neutru recomandarea sa pentru Bursa europeană după raliul intens din acest an și mențin în orice caz supraponderarea valorilor mici europene față de cele mari.

Momentum-ul Bursei europene este neașteptat și foarte puternic, încurajat de veștile despre cheltuieli mai mari în Germania și despre mai multe investiții în apărarea UE. Unii văd în aceasta argumentele pentru a da continuitate raliului, deși schimbarea de scenariu poate veni în orice moment. O salvă de tarife americane asupra UE sau negocieri dezamăgitoare privind sfârșitul războiului din Ucraina care cresc, de asemenea, prețurile energiei pot fi motive pentru a încasa profituri. Până la urmă, Bursa europeană a consumat deja marea parte a potențialului care era prevăzut pentru întregul an. Și în fața incertitudinii maxime și a unei ajustări bursiere care poate veni brusc, rentabilitatea obligațiunilor va fi acolo. La Bank of America adaugă că evaluarea Bursei europene a atins cel mai scump punct din 2007 în raport cu obligațiunile.