Alessandra Galimberti, antropolog și cercetător în domeniul migrației, a publicat eseul "Artă și diaspora", dedicat experienței artiștilor dominicani din Spania. Ea subliniază rolul crucial al femeilor dominicane, care au venit în Spania în anii '90, contribuind la piața muncii, "strângând cioburile" după ce spaniolele au deschis calea, spargând "plafonul de sticlă".

În lucrarea sa, Galimberti analizează poveștile a 26 de artiști dominicani, majoritatea din Madrid. Ea accentuează dualitatea experienței migrației, combinând ospitalitatea și ostilitatea. Pe de o parte, migranții găsesc oportunități de formare și creație. Pe de altă parte, se confruntă cu rasismul, stereotipurile și barierele birocratice, în special pentru imigranții de origine africană.

Galimberti observă că arta devine o modalitate de a exprima experiența migrației, reflectând teme de discriminare, dificultăți de locuințe și integrare în lumea artei. De asemenea, critică legislația spaniolă privind străinii, pledând pentru eliminarea barierelor birocratice și asigurarea unei primiri autentice tuturor persoanelor, indiferent de statutul lor.

Într-un interviu, Galimberti amintește de evenimentele legate de rasism, subliniind importanța combaterii discriminării și necesitatea revizuirii atitudinii față de migranți în societatea contemporană.