În mass-media modernă, tot mai des întâlnim evenimente numite conferințe de presă, unde întrebările nu sunt permise. Acest fenomen reflectă o tendință generală de degradare în jurnalism și politică, susține autorul.

Autorul articolului subliniază că o „conferință de presă” presupune, prin natura sa, prezența întrebărilor din partea jurnaliștilor. El accentuează faptul că absența întrebărilor la astfel de evenimente denaturează însuși conceptul de conferință de presă, transformând-o într-o declarație unilaterală, unde nu există loc pentru dialog.

Această tendință, conform autorului, se manifestă prin deteriorarea calității limbajului în mass-media: construcții sintactice defectuoase, repetarea cuvintelor, sărăcia lexicală și abuzul de anglicisme. Toate acestea duc la inexactitate în utilizarea cuvintelor și la manipularea informațiilor.

Autorul realizează o analiză istorică a conceptului de „conferință de presă”, menționând modul în care sensul său s-a schimbat de-a lungul timpului. Inițial, „conferința de presă” presupunea prezența jurnaliștilor care puneau întrebări. Astăzi, politicienii și personalitățile publice decid singuri cine va fi prezent și ce condiții vor fi respectate, inclusiv interdicția de a pune întrebări.

Autorul afirmă că degradarea în utilizarea termenului „conferință de presă” reflectă degradarea în politică și jurnalism. Jurnaliștii sunt din ce în ce mai dependenți de „limbajul puterii” și își pierd capacitatea de a evalua critic vocabularul pe care îl folosesc.

În concluzie, autorul subliniază că a numi un eveniment fără întrebări o conferință de presă este același lucru cu a-ți imagina o roată pătrată.