În câteva cuvinte
Curtea Constituțională din Spania a acceptat abținerea președintelui Cándido Conde-Pumpido de la judecarea recursurilor depuse de procurori cu care a avut relații ierarhice. Această decizie, luată în unanimitate, vizează asigurarea imparțialității și integrității procesului judiciar, evitând potențiale conflicte de interese. Abținerea se va aplica și în cazul recursului fostei procuroare generale Dolores Delgado.
Curtea Constituțională a admis abținerea președintelui său, Cándido Conde-Pumpido
Curtea Constituțională a admis abținerea președintelui său, Cándido Conde-Pumpido, în recursurile de amparo prezentate de procurori cu care a avut o relație ierarhică în timpul mandatului său de procuror general al statului. Conde-Pumpido și-a anunțat decizia de a se abține pe 10 februarie, exprimându-și dorința de a nu lua parte la sentințele care vor fi pronunțate în recursurile prezentate de fosta procuroare generală Dolores Delgado și de procurorul Curții Constituționale, Eduardo Esteban, împotriva hotărârilor Tribunalului Suprem care le-au revocat numirile în categoria maximă a ministerului public.
Aprobarea deciziei lui Conde-Pumpido a avut loc în unanimitate în sesiunea plenară pe care Curtea Constituțională a început-o marți. Desemnările anulate de Curtea Supremă au fost cea de procuror de sală pentru Memorie Istorică, în cazul lui Delgado, și cea de procuror de sală pentru Minori, în cazul lui Esteban. Conde-Pumpido, la rândul său, s-a abținut după ce a fost recuzat de procurorul Curții Supreme, José Miguel de la Rosa, care a contestat numirea lui Esteban, o contestație care a dus la anularea acesteia de către Camera de Contencios Administrativ.
În renunțarea sa, Conde-Pumpido a admis că recuzarea se bazează pe una dintre cauzele prevăzute legal de Legea organică a puterii judiciare, care prevede ca motiv de abținere faptul de a fi fost superior ierarhic al uneia dintre părțile implicate în procedura care urmează să fie soluționată. Cu toate acestea, surse din cadrul Curții Constituționale au subliniat că Conde-Pumpido nu consideră că imparțialitatea sa este afectată de faptul că un recurs de amparo afectează unul dintre cei 2.400 de procurori care au făcut parte din Parchetul General al Statului când acesta era condus de el, cu mai bine de 10 ani în urmă.
Ca procuror general al statului, actualul președinte al Curții Constituționale a avut o relație ierarhică atât cu Eduardo Esteban, cât și cu cel care l-a recuzat, José Miguel de la Rosa. Conde-Pumpido l-a numit pe Esteban mai întâi ca procuror al Curții Constituționale — destinație la care s-a întors după anularea numirii sale ca procuror de sală al Curții Supreme — și ca procuror șef al Madridului. În timpul mandatului său la conducerea Parchetului, De la Rosa a fost atașat secretariatului tehnic al procurorului general, unde sunt elaborate cele mai importante documente ale ministerului public.
Conde-Pumpido va extinde la alte procese care afectează procurori, foști subordonați ai săi, abținerea cu care s-a retras din procedura care îi afectează pe Esteban și De la Rosa. Această decizie va însemna că nu va lua parte nici în cazul recursului fostei procuroare generale Dolores Delgado.
De la Rosa expune în recuzarea sa că Conde-Pumpido ar fi trebuit să se abțină deja când s-a decis admiterea spre judecare a recursului lui Eduardo Esteban. În acel moment, magistratul César Tolosa nu a participat la sesiune plenară, deoarece fusese președintele Camerei de Contencios Administrativ când a fost anulată numirea lui Esteban.
Cu abținerea lui Conde-Pumpido, sectorul majoritar își păstrează majoritatea în sesiune plenară, deoarece acesta are alți șase magistrați din grupul progresist.
