Coaliția încearcă să reducă diferențele privind creșterea cheltuielilor pentru apărare

Coaliția încearcă să reducă diferențele privind creșterea cheltuielilor pentru apărare, generate de noua situație din Europa, după tensiunile cu SUA, un tradițional scut militar. După întâlnirea dintre președintele Guvernului, Pedro Sánchez, și vicepreședinta secundă, Yolanda Díaz, Executivul a evitat să intre pe deplin în dezbaterea privind această creștere a cheltuielilor, iar purtătoarea de cuvânt, Pilar Alegría, a insistat să răspundă evaziv în fața posibilelor cifre sau angajamente temporale sau instrumente, cu sau fără vot în Congres. În tot acest timp a insistat că Guvernul dorește să fie „serios și prudent” și a evitat orice angajament, dincolo de atingerea a 2% din PIB, semnat deja de un Guvern al PP în 2014.

Sánchez a anunțat joi, la Bruxelles, că această promisiune de a ajunge la 2% în 2029 va fi devansată, iar acest lucru a deschis o polemică cu mai mulți parteneri din majoritate, care se află la originea întâlnirii dintre cei doi lideri de la La Moncloa. Dar președintele nu a spus cât de mult va devansa acest angajament și nici cum, iar Alegría a încercat să reducă foarte mult așteptările și pentru runda de întâlniri pe care Sánchez o va avea joi cu toate grupurile, cu excepția Vox, în care nu pare că va aduce o propunere foarte concretă și cu atât mai puțin posibilitatea unui vot în Congres, foarte delicat, pe care La Moncloa deocamdată nu îl consideră necesar.

În plus, Alegría a garantat că „creșterea investițiilor în securitate nu va afecta în niciun fel cheltuielile sociale, care vor continua să fie o politică prioritară a Guvernului”, o frază menită să o satisfacă pe Sumar. Iar acest angajament, potrivit La Moncloa, i-a fost transmis astfel lui Díaz de Sánchez în cadrul reuniunii. Sectorul socialist al Guvernului insistă foarte mult asupra cuvântului „securitate” dincolo de „apărare” pentru a include în acel 2% la care s-au angajat cheltuieli precum securitatea cibernetică și mai ales pentru a fugi de dihotomia „pensii sau drone”, „tancuri sau spitale”, pe care o consideră nereală în acest caz, deoarece nu se vorbește despre reducerea bugetului social pentru a-l cheltui pe apărare, ci despre ceva mult mai complex și care include mai ales fonduri europene și îndatorare comună.

Chiar și așa, diferențele dintre PSOE și Sumar rămân, într-o problemă care i-a divizat de la formarea coaliției în 2020. Într-un comunicat, Sumar, fără a o respinge categoric, spune că „creșterea cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre în mod individual nu garantează depășirea problemelor de coordonare și lipsă de interoperabilitate a Forțelor Armate ale diferitelor țări din UE. Nu garantează o autonomie strategică mai mare, nici cote mai mari de securitate comună”. Vocile împotriva acestei creșteri a cheltuielilor în cadrul partidelor de pe platforma Yolanda Díaz s-au succedat pe parcursul dimineții în sala de presă a Congresului.

Reuniunea a durat două ore, de la prânz până la ora două după-amiaza, pentru a aborda la cel mai înalt nivel una dintre problemele care au tensionat istoric coaliția. Și dincolo de angajamentul că creșterea cheltuielilor pentru apărare nu va afecta cheltuielile sociale, nu au existat acorduri. Astfel , de fapt, la finalul textului Sumar se spune că ambele părți „au convenit să continue să dezvolte o propunere comună în următoarele săptămâni”. Dar La Moncloa insistă că sunt mulțumiți, încearcă să acorde cât mai multă normalitate acestui tip de întâlniri și concluzionează că pozițiile nu sunt atât de îndepărtate încât să nu poată găsi un punct de acord.

Potrivit comunicatului trimis de Sumar, Díaz a reiterat necesitatea de a avansa în autonomia strategică a Europei, a explicat că trebuie să se facă un bilanț și un diagnostic „transparent” al nevoilor și un proiect clar care să țină cont de „schimbarea de paradigmă geopolitică globală după venirea lui Donald Trump la Casa Albă și cu războiul din Ucraina încă în curs”. Acesta este punctul de care se agață și PSOE, și anume că circumstanțele s-au schimbat și trebuie văzut cum li se face față cu noi măsuri.

Nota trimisă presei pune accent pe necesitatea de a avansa către o „suveranitate europeană pentru a depăși dependența în această materie de NATO și de SUA, și de complexul lor militar și industrial”. Díaz și Sánchez s-au angajat să continue să dezvolte o propunere comună pentru un proiect de pace pentru Ucraina care să plaseze „drepturile poporului ucrainean și suveranitatea acestuia în centrul acestui proces”. Sumar pledează pentru un model de apărare și de securitate european autonom, defensiv și disuasiv, care să mizeze pe multilateralism și pe apărarea păcii și a securității în cadrul Națiunilor Unite.

„Garantarea securității europene presupune astăzi plasarea coeziunii sociale și a luptei împotriva schimbărilor climatice în centrul politicilor noastre. Nu va exista securitate europeană dacă nu ne confruntăm cu lupta împotriva precarității și a sărăciei endemice care există pe continent”, spune înainte de a revendica impulsul unei „agende sociale consolidate în Europa”, într-un limbaj foarte îndepărtat de tonul belicos promovat în ultimele săptămâni din UE. „Securitatea europeană se joacă astăzi pe terenul apărării, dar și pe terenul tehnologic, pe cel al securității cibernetice, al coeziunii sociale și în fața amenințării schimbărilor climatice”, adaugă.

Subiectul este foarte sensibil pentru stânga, mai ales printre formațiunile Sumar, care s-au opus istoric investițiilor în apărare sau chiar, în cazul IU, își au originea în opoziția față de prezența Spaniei în NATO. Marți, la aceeași oră cu începerea reuniunii, mai mulți purtători de cuvânt ai grupului și-au reiterat refuzul față de o creștere a cheltuielilor militare. De fapt, luni seara târziu, partidele din coaliția electorală (Más Madrid, Compromís, IU, Movimiento Sumar...) au avut o întâlnire de aproape două ore pentru a ajunge la o poziție comună și, deși nu au transmis oficial concluziile, unele surse prezente la întâlnire au sugerat că s-a convenit respingerea unei creșteri a bugetelor militare. De la conducerea grupului parlamentar, însă, se face distincție între cheltuieli militare și cheltuieli pentru apărare, care ar putea include investiții legate de securitatea cibernetică.

Înainte de a se cunoaște conținutul conversațiilor dintre Sánchez și Díaz, Gerardo Pisarello, secretarul întâi al Biroului Congresului și deputat al Comunes, a fost unul dintre cei mai duri. „Nu în numele nostru”, a declarat în sala de presă parlamentarul, după ce s-a arătat contrar „escaladării beliciste” promovate de UE. „Nu ne dorim o Europă care să se pregătească să ne trimită copiii la vreun război. Ne dorim un proiect de securitate comună, dar care să transforme Europa într-un agent de pace”, a afirmat acesta.

În același mod, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Sumar și deputată a Compromís, Àgueda Micó, a respins orice creștere, chiar dacă aceasta se face pe seama bugetelor europene. „Nu suntem de acord cu creșterea cheltuielilor pentru apărare. Nu este vorba doar de afectarea altor linii de cheltuieli sociale. Are legătură cu o situație în care țările europene au deja 288.000 de milioane de euro investiți în apărare”, o sumă care ar depăși deja Rusia. De asemenea, parlamentarul de la Chunta Aragonesista, Jorge Pueyo, a cenzurat orice creștere în această materie și a făcut un pas mai departe cerând „dezmembrarea” bazelor și infrastructurilor militare pe care SUA le au în Spania.