Piața cerealelor se confruntă cu o scădere a prețurilor, cauzată de recoltele bogate atât la nivel mondial, cât și în România. Această situație generează dificultăți pentru fermieri, care se confruntă cu scăderea profitabilității.

Estimarea recoltei:Se estimează că recolta de cereale din acest sezon va fi de aproximativ 25 de milioane de tone, mai mult decât dublu față de minimul din 2023, când seceta a afectat producția. Cu toate acestea, cifra este încă sub recordul de 27,5 milioane de tone din 2020.

Impactul pe piață:Excesul de cereale pe piață, determinat de recoltele mari și importurile masive, duce la scăderea prețurilor. Fermierii se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește rentabilitatea, ceea ce provoacă îngrijorare în sectorul agricol. Se estimează că pierderile fermierilor pot fi de la 50 la 60 de euro pe hectar. Organizațiile cer un control mai strict al importurilor de cereale.

Volumele de producție de cereale:Conform estimărilor, producția de grâu va fi de 8,2 milioane de tone, orz - puțin peste 10 milioane de tone, porumb - 3,6 milioane de tone, ovăz - 1,3 milioane de tone, grâu dur - 0,73 milioane de tone, secară - 0,3 milioane de tone, precum și 900.000 de tone de alte cereale.

Productivitatea și condițiile climatice:Productivitatea ridicată a cerealelor se datorează în mare măsură condițiilor meteorologice favorabile care au predominat în majoritatea regiunilor de cultivare. În special, randamentul grâului moale și al orzului depășește 4.000 kg pe hectar, iar al porumbului - aproape 12.000 kg pe hectar.

Dependența de import:România, în ciuda existenței unui sector zootehnic mare, este dependentă de importurile de materii prime pentru producerea de furaje. În 2023, când recolta a fost minimă, importurile de cereale au atins 24 de milioane de tone. În același timp, cererea internă este de 36-37 de milioane de tone, dintre care 27 de milioane de tone sunt necesare pentru nevoile zootehnice.

Impactul asupra prețurilor:Ca urmare a surplusului de ofertă, prețurile cerealelor au scăzut. De exemplu, prețurile la orz au scăzut sub 180 de euro, la grâul furajer - sub 200 de euro, iar la grâul dur - la 260 de euro. Un factor suplimentar care influențează prețurile este reducerea efectivelor de animale.

Situația cu laptele:Separat, merită menționată situația de pe piața laptelui. Din iulie, prețurile la lapte au crescut cu doi cenți, ajungând la o medie de 0,51 euro pe litru. Acest lucru se datorează scăderii sezoniere a ofertei, cauzată de temperaturile ridicate. Cu toate acestea, prețurile sunt încă cu cinci cenți sub media UE. Prognozele pentru septembrie sugerează o creștere suplimentară a prețurilor, dar acest lucru nu oprește tendința de reducere a efectivelor din cauza rentabilității scăzute a industriei și a lipsei succesiunii generațiilor.

Scăderea producției de lapte:În ultimii ani, numărul fermelor de lapte a scăzut de la 14.000 la mai puțin de 9.000, iar efectivele de vaci au scăzut de la aproape 900.000 la mai puțin de 750.000 de capete. Se preconizează că producția de lapte în 2025 va fi cea mai scăzută din ultimii ani, de doar 7,38 milioane de tone, în timp ce cererea totală de lapte este de aproximativ 10 milioane de tone, ceea ce va duce la o creștere a importurilor, inclusiv peste 300.000 de tone de brânzeturi.

Impactul prețurilor la carne:Creșterea prețurilor la carne de vită, în special datorită exporturilor, a oferit un anumit sprijin fermelor de lapte care vând viței și vaci. Acest lucru a dus, de asemenea, la faptul că unele ferme de lapte au trecut la producția de carne, ceea ce este în prezent mai profitabil.