
În câteva cuvinte
Un nou studiu dezvăluie secretul de a fi cool: ce trăsături de caracter fac o persoană atractivă pentru cei din jur, indiferent de cultură și vârstă.
Un studiu internațional identifică șase trăsături cheie pe care oamenii din întreaga lume le asociază cu conceptul de „cool”. Aceste calități rămân relevante indiferent de vârstă, sex sau apartenență culturală.
O echipă de cercetători a realizat un studiu amplu pentru a determina ce anume face o persoană „cool” în ochii celorlalți. Aproximativ 6.000 de persoane din 12 țări au participat la sondaj. Rezultatele au arătat o unanimitate uimitoare: majoritatea respondenților au descris o persoană „cool” ca fiind extrovertită, hedonistă, încrezătoare, aventuroasă, deschisă și independentă.
„Unii cred că a fi cool provine din încredere și competență, alții o asociază cu rebeliunea”, notează Todd Pezzuti, profesor asociat de marketing la Școala de Afaceri a Universității Adolfo Ibáñez (Chile). Cercetătorii au dorit să depășească evaluările subiective și să obțină răspunsuri obiective.
Potrivit cercetătorilor, dorința de a fi „cool” are un impact enorm asupra oamenilor și a societății în ansamblu. Oamenii cool, spun oamenii de știință, îndeplinesc o funcție specială: ei contestă normele stabilite și contribuie la schimbarea culturală.
Psihologul Elena Daprá notează că „cool” nu este doar o modă sau un fenomen estetic, ci o categorie psihosocială universală care se referă la persoanele capabile să inspire, să seducă sau să conducă emoțional, fără a se supune regulilor stabilite. Aceste calități activează mecanisme evolutive legate de atracția socială, diferențierea de grup și capacitatea de a genera dorință și identificare la ceilalți.
Interesant este faptul că cercetătorii se așteptau să vadă diferențe în percepția asupra a ceea ce înseamnă a fi cool în diferite țări, dar datele au arătat mai multe similarități decât diferențe. Potrivit lui Pezzuti, au inclus în mod deliberat țări precum Turcia, Nigeria și Coreea de Sud pentru a acoperi un spectru mai larg de culturi.
În timpul studiului, participanții au trebuit să se gândească la patru persoane: una cool și una non-cool, una bună și una rea. Apoi au răspuns la întrebări, evaluând 15 atribute diferite. „Oamenii buni” au fost asociați cu conformismul, tradiția, căldura și calmul. Iar la „oamenii cool” s-a adăugat o trăsătură rebelă tipică, care, în mod ciudat, își are rădăcinile în cultura jazz-ului de acum 70 de ani.
În anii 1940, în SUA, muzicianul și saxofonistul Lester Young a urcat pe scenă cu o față serioasă și ochelari de soare. Acesta a fost un gest simplu, dar a provocat normele rasiale ale vremii. Așa s-a născut „cool”. Pentru mulți muzicieni de jazz afro-americani, „cool” era o formă de rezistență tăcută la rasism. Ei aveau independență și libertate interioară.
De-a lungul timpului, această idee de „cool” - bazată pe autonomie, nonconformism și inovație culturală - s-a extins și a fost comercializată. Mai întâi a fost adoptată de subculturi precum punk și hip-hop, apoi de mărci, mass-media și, în cele din urmă, algoritmii de social media. Globalizarea a consolidat și amplificat aceste idealuri în toate colțurile planetei.
Cu toate acestea, modul în care se manifestă aceste trăsături poate varia în funcție de locație. De exemplu, într-un loc o persoană poate părea cool călătorind cu rucsacul prin Europa, iar în altul - începând un start-up sau practicând un nou hobby îndrăzneț. „Comportamentul poate arăta diferit, dar trăsăturile de bază rămân aceleași”, conchide Pezzuti.