Bolivia se află la un moment de cotitură, marcând sfârșitul a 20 de ani de guvernare a partidului Mișcarea spre Socialism (MAS), fondată de Evo Morales.

Aproape de alegeri, există un interes crescut, deoarece nu există un favorit clar, ceea ce ar putea duce la un al doilea tur de scrutin în octombrie. Cu toate acestea, un lucru este clar: este sfârșitul unei epoci, aproape două decenii la putere pentru MAS. Partidul, fondat de Evo Morales în 1997, a dominat viața politică din Bolivia timp de mulți ani.

Reamintim că MAS, condusă de Evo Morales, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005, 2009 și 2014. În toate aceste alegeri, MAS a câștigat în primul tur, obținând 54%, 64% și, respectiv, 61% din voturi. La controversatele alegeri prezidențiale din 2019, Evo Morales a obținut, se pare, 47% din voturi în primul tur, dar a fost forțat să demisioneze și să părăsească țara din cauza protestelor în masă. Alegerile din 2019 au fost anulate, iar în 2020 au fost convocate noi alegeri prezidențiale. Mandatul actualului președinte Luis Arce expiră la sfârșitul acestui an, marcând aproape 20 de ani de putere pentru MAS, întreruptă doar de scurta perioadă de guvernare a lui Jeanine Añez în perioada 2019-2020.

Sondajele de opinie publică efectuate înainte de alegeri arată o schimbare dramatică a preferințelor alegătorilor față de alegerile din 2020. Conform celui mai recent sondaj, trei candidați de centru sau de centru-dreapta sunt în frunte. Samuel Doria Medina conduce lista, un om de afaceri cunoscut, implicat în producția de ciment, și un politician care a candidat în mod repetat pentru funcția de președinte și este cunoscut ca un critic aprig al politicilor intervenționiste ale MAS.

Samuel Doria este economist, cu diplome de la Arizona State University și London School of Economics. Doria a fost ministru al Planificării și Coordonării între 1991 și 1993 în guvernul lui Jaime Paz Zamora și este o figură publică cu o istorie îndelungată. El a supraviețuit unei răpiri de 45 de zile de către Mișcarea Revoluționară Tupac Amaru (MRTA) în 1995, prăbușirii unui avion Cessna în 2005 și cancerului de vezică urinară. Doria a fost candidat la vicepreședinția Boliviei în 1997 ca partener al fostului președinte Paz Zamora și a candidat de trei ori la funcția de președinte (2005, 2009 și 2014). De asemenea, a intenționat să candideze pentru funcția de vicepreședinte în 2019 împreună cu fostul președinte Jeanine Añez, dar ambii s-au retras din proces. Doria se definește ca social-democrat și este vicepreședinte al Internaționalei Socialiste pentru America Latină și Caraibe. Cu toate acestea, poziția sa politică în această campanie se bazează pe o critică dură a conducerii economice a MAS și el repetă adesea că socialismul secolului XXI din America Latină a eșuat și nu are viitor.

Al doilea loc în clasamentul preferințelor alegătorilor îl deține Jorge „Tuto” Quiroga, în vârstă de 65 de ani, care a fost președinte al Boliviei timp de aproape un an în perioada 2001-2002. Quiroga a fost vicepreședinte în timpul guvernării lui Hugo Banzer din 1997 până în 2001 și l-a succedat la președinție când acesta a demisionat. Quiroga a fost, de asemenea, liderul partidului conservator Acțiune Democrată Naționalistă (ADN), fondat de Banzer imediat după ce acesta a părăsit pentru prima dată puterea în 1978 (obținută printr-o lovitură de stat).

Jorge Quiroga a fost candidat la președinție în 2005 și 2014 și a fost învins în ambele ocazii de Evo Morales. Ulterior, în 2020, și-a anunțat candidatura la președinție, dar în cele din urmă și-a retras candidatura. Acum, în 2025, „Tuto” Quiroga este candidatul unei coaliții numite „Libre” (Libertate și Republică), formată din Frontul Revoluționar de Stânga și Mișcarea Social-Democrată.

Cei doi candidați de top, Doria și Quiroga, au peste 50% din voturile alegătorilor care și-au exprimat intenția de a vota, astfel încât cel de-al doilea tur de scrutin este cel mai probabil să se desfășoare între ei. Interesant este că Tuto Quiroga și Samuel Doria au lucrat împreună în guvernul lui Jaime Paz Zamora, unde primul a fost ministru de Finanțe, iar cel de-al doilea a fost ministru al Planificării și Coordonării. Împreună, ei au participat la cinci campanii prezidențiale eșuate și amândoi au criticat în mod sistematic politica economică a MAS.

Pe locul al patrulea în preferințe este Andrónico Rodríguez, președintele Senatului Boliviei, un tânăr lider cocalero, despre care se credea la un moment dat că este un posibil succesor al lui Evo Morales. Pe locul șapte se află Carlos del Castillo, candidatul MAS la aceste alegeri, care nu obține nici măcar 2% din voturi.

Ce se află în spatele acestei schimbări radicale a perspectivelor politice în Bolivia? Este posibil ca o parte din alegătorii care au părăsit MAS să reflecte criza politică și disensiunile interne care au apărut după plecarea lui Evo Morales în 2019. Cu toate acestea, trebuie reținut că, chiar și după acest episod, MAS a câștigat alegerile din 2020 cu o majoritate covârșitoare, Luis Arce obținând 55% din voturi. Prin urmare, trebuie să existe și alți factori implicați. Pe lângă disputa aprinsă dintre Arce și Morales, un factor crucial în schimbarea preferințelor alegătorilor pare a fi nemulțumirea actuală față de situația economică din Bolivia. Aceste elemente ar trebui să servească drept lecție pentru alte guverne din America Latină.