
În câteva cuvinte
Articolul analizează conceptul de „centru” politic și rolul său în lumea modernă. Autorul concluzionează că ideile tradiționale despre „centru” devin depășite într-un peisaj politic în schimbare.
În dezbaterile politice, auzim adesea afirmația că alegerile se câștigă în „centru”. Dar ce înseamnă cu adevărat acest concept? Sociologul Alfredo Joignant, în articolul său pentru Джерело новини, analizează modul în care a evoluat percepția „centrului” și de ce importanța acestuia este pusă sub semnul întrebării astăzi.
În trecut, „centrul” era perceput ca ceva de nezdruncinat, care cuprindea sferele politice, sociale și culturale. Forțele politice ar putea chiar să folosească o metaforă spațială, poziționându-se „mai la dreapta centrului” sau „mai la stânga centrului” într-o cursă nesfârșită. Cu toate acestea, potrivit lui Joignant, această lume a apus, iar chiar și diviziunea tradițională între dreapta și stânga devine din ce în ce mai puțin relevantă.
Autorul identifică trei moduri principale de înțelegere a „centrului”:
- „Centrul” ca numitor comun. Aceasta implică dorința politicienilor de a face compromisuri și de a uni diferite forțe, ceea ce este deosebit de vizibil în perioadele în care diferențele dintre partide sunt estompate pentru a ajunge la un consens.
- „Centrul” ca moderație. În acest caz, „centrul” reflectă preferințele alegătorilor care sunt predispuși la opinii moderate și decizii prudente.
- „Centrul” ca instrument metodologic. Aceasta este pur și simplu o poziție pe o scală convențională între dreapta și stânga.
Joignant notează că „centrul” modern s-a transformat într-un mit politic. Când politicienii vorbesc despre câștigarea alegerilor în „centru”, nu este întotdeauna clar la ce se referă. Într-o situație în care diviziunea tradițională între dreapta și stânga își pierde relevanța, „centrul” se transformă într-o categorie lipsită de un conținut ideologic clar.
Autorul atrage atenția asupra faptului că mulți alegători, în special în țările cu vot obligatoriu, pot să nu simtă nicio atașament la axa „dreapta-stânga”. Aceștia pot vota pentru diferiți candidați fără a experimenta confuzie politică. În astfel de condiții, „centrul” își pierde semnificația, transformându-se în „nimic”.
În concluzie, Joignant subliniază că peisajul politic modern devine din ce în ce mai complex, iar categoriile vechi, cum ar fi „centrul”, reflectă din ce în ce mai puțin realitatea. Este necesar să căutăm noi abordări pentru analiza proceselor politice.