Statele Unite ale Americii au anunțat din nou retragerea din UNESCO, organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură. Decizia, luată de administrație, este legată de neconcordanța politicilor UNESCO cu prioritățile de politică externă ale SUA, în special cu critica la adresa Israelului și orientarea către "agenda globalistă".

Potrivit Departamentului de Stat, această decizie este similară cu cea luată în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump. Se remarcă faptul că obiectivele și sarcinile actuale ale UNESCO contrazic conceptul de "America First", promovat de republicani. SUA consideră că apartenența la organizație nu corespunde intereselor lor naționale.

Motivul principal al retragerii, ca și data trecută, este recunoașterea de către UNESCO a Palestinei ca stat membru, ceea ce, potrivit SUA, este "problematic" și contravine politicii lor. De asemenea, este criticat accentul UNESCO pe "cauze sociale și culturale controversate" și pe obiectivele de dezvoltare durabilă "globaliste".

Aceasta este a treia oară când SUA părăsesc UNESCO, a doua oară în timpul președinției lui Trump. Anterior, în 1984, SUA s-au retras din organizație în timpul președinției lui Ronald Reagan, motivând prin gestionarea proastă și corupția. După primul mandat al lui Trump, administrația Biden a readus SUA în UNESCO.

Directorul general UNESCO, Audrey Azoulay, și-a exprimat regretul cu privire la această decizie, dar a menționat că a fost de așteptat. Retragerea SUA va afecta probabil bugetul organizației, deși UNESCO contează pe diversificarea finanțării.

În declarație se subliniază că această măsură face parte dintr-o tendință mai largă de izolaționism, promovată de administrația Trump, inclusiv reducerea ajutorului extern și revizuirea angajamentelor internaționale.

Experții notează că retragerea SUA din UNESCO poate afecta negativ cooperarea globală în domeniul culturii, științei și educației. Această măsură este o dovadă a divergențelor tot mai mari dintre SUA și organizațiile internaționale și reflectă, de asemenea, dorința de o mai mare independență în politica externă.