
În câteva cuvinte
Recenzie a două programe pe TV3: Col·lapse și „Com si fos ahir”. Analiza plecării prezentatorului și a caracteristicilor serialului, precum și discuția despre tendințele actuale în televiziune.
În lumea televiziunii, a venit timpul pentru pauzele de vară, când unele programe intră în pauză pentru a reveni în septembrie. Deși nu sunt finale de sezon, adio-urile totuși au loc. În special, se remarcă două evenimente semnificative care influențează grila TV3.
Serialul de la prânz are o audiență impresionantă, o producție impecabilă și, cel mai important, o excelentă muncă a distribuției, care interacționează armonios. Acest lucru conferă serialului un gust special. Există deja 1594 de episoade, 48 000 de minute de timp de ecran, după cum s-a anunțat la ceremonia de închidere. Și un al nouălea sezon este planificat. Este plăcut faptul că serialul pune accentul pe viața de zi cu zi fără excese. Principalul avantaj este că spectatorii pot urmări serialul, ca și cum ar arunca o privire în viața vecinilor de pe palier.
Cu toate acestea, unele peripeții melodramatice încep să se întindă. Cantitatea excesivă de aventuri amoroase, de care ar depinde presupus complotul, poate dăuna serialului, care urmărește să acopere și alte aspecte ale vieții de zi cu zi (adopție, hărțuire, dizabilitate...). Ultima serie, în care cuplul a rupt-o din nou, a părut obositoare. Se pare că, de teama de a deveni plictisitoare, s-a decis recursul la exagerări și grotesc – cu un personaj care vrea să-și trăiască înmormântarea înainte de moarte – ceea ce a distrus structura narațiunii. Povestea cu răpirea scurtă a părut, de asemenea, o modalitate neatractivă de a diversifica intriga.
„Com si fos ahir” are o audiență impresionantă, o producție impecabilă și, cel mai important, o excelentă muncă a distribuției.
La sfârșitul lunii iulie, a fost difuzat un episod în care nu existau linii de poveste captivante pentru a atrage publicul pe 8 septembrie, și a avut loc o petrecere cu interviuri mini previzibile cu actori. Prezența unui public mic, destul de în vârstă, contrazicea declarația care a sunat în program că din ce în ce mai mulți tineri se alătură vizionării și, din această cauză, o mică parte din distribuție a fost întinerită.
Ricard Ustrell, la rândul său, și-a luat rămas bun de la Col·lapse – el pleacă – cu două interviuri magnifice. Unul – cu , care și-a expus cu energie convingerile despre jurnalismul onest pe care îl practică. Și celălalt – cu (83 de ani). Ustrell a vrut să ia un interviu unui poet, ceea ce nu este obișnuit într-un talk show. Și a făcut o alegere excelentă. Caracteristica acestui eveniment televizual nu este personalitatea – Comadira a participat la alte programe de televiziune – și nici în unele dintre cuvintele sale. Poetul a oferit 20 de minute de didactică frumoasă despre poezie într-o manieră simplă și plină de suflet.
Comadira a explicat că poezia este creată din cuvinte și alte lucruri. El a făcut o distincție între poezie, „care nu este cunoscută de nimeni”, și poezii, artefacte care sunt interesante de creat, „mai mult decât cuvinte încrucișate”. Poezia, a spus el, nu schimbă lumea, nu provoacă schimbări, „dar te ajută foarte mult și, în funcție de circumstanțe, te emoționează”. Și astfel, ca și idolul său Pla, fără pedanterie, am ajuns la minutul de aur. În acea sâmbătă seara, publicul TV3 a auzit teoria poetică a lingvistului Roman Jakobson (1896-1982) într-o formă inteligibilă! Poezia, a explicat Comadira, are axa selecției (vocabularul, cuvintele) și axa combinației (sintaxa). O axă, care, a spus el, are o semnificație morală puternică. Fraza care amintește de cuvintele lui Godard: plasarea camerei este o chestiune de moralitate.
În concluzie, timpul a zburat neobservat. Nu a fost suficient timp pentru Comadira, care iubește mâncarea și vinul bun, pentru câți Comadira sunt.