În lumea fotbalului, unde fiecare moment poate schimba rezultatul unui meci, golurile marcate de Pedri și Lamine Yamal au fost o adevărată revelație. Inginerul aeronautic spaniol José Jaume Pons a analizat în detaliu modul în care efectul Magnus, un fenomen fizic bine cunoscut, a contribuit la reușitele spectaculoase ale acestor jucători.

Este vorba despre rotația mingii, care îi conferă o traiectorie imprevizibilă, sfidând portarii. Acest efect, numit după fizicianul german Gustav Magnus, explică de ce mingile trimise de Pedri și Yamal s-au curbat în aer, parcă supuse legilor aerodinamicii.

Golul lui Pedri în finala Cupei Regelui este un exemplu perfect. După o pasă de la Lamine Yamal, mingea, rotită de jucător, a zburat spre poartă, ocolindu-l pe portarul Courtois. Acest efect este similar modului în care zboară avioanele și păsările. Rotația mingii creează o diferență de presiune a aerului, determinând-o să-și schimbe traiectoria.

Același efect a fost demonstrat și de golul lui Lamine Yamal împotriva Franței la Euro 2024. Mingea, lovind pământul, și-a schimbat direcția și a intrat în colțul porții, lăsând portarul nedumerit.

Doctorul Pons explică faptul că efectul Magnus depinde de viteza de rotație a mingii, de dimensiunea și forma acesteia, precum și de densitatea aerului. Cu cât rotația este mai rapidă, cu atât efectul este mai puternic.

Astfel de goluri, consideră specialistul, nu sunt doar noroc, ci rezultatul unei măiestrii inginerești care combină fizica cu abilitățile sportive. Efectul Magnus este un exemplu de modul în care știința și sportul se pot uni într-un spectacol captivant.

Aceste goluri au devenit o adevărată bijuterie a fotbalului și au demonstrat modul în care chiar și cele mai complexe fenomene fizice pot influența rezultatul unui joc.