Creșterea popularității proteinelor în ultimii ani a dus la o proliferare a acestora în diverse produse, de la apă și batoane proteice până la iaurturi. Această tendință, cunoscută sub numele de turbonutriționism, ne face să uităm de alimente și să ne concentrăm exclusiv pe valorile lor nutriționale.

Experții subliniază că evaluăm din ce în ce mai mult alimentele în funcție de conținutul lor de proteine, vitamine și minerale, uitând de gust, modul de preparare și locul produsului în dietă. Produsele sunt percepute ca surse “mecanice” de nutrienți, mai degrabă decât ca parte a culturii alimentare.

Această abordare, potrivit specialiștilor, ne îndepărtează de gastronomie și ne apropie de “contabilitate”. Dacă 100 de grame de pui conțin 21 de grame de proteine, atunci pentru a satisface necesarul zilnic, trebuie să mâncăm 250 de grame. Dar în același timp, nu luăm deloc în considerare plăcerea de a mânca.

Proteinele ca strategie de marketing

Marketingul folosește în mod activ proteinele ca ingredient cheie pentru promovarea produselor. Pe ambalaje sunt afișate inscripții precum “conținut ridicat de proteine”, “adăugate 20 de grame de proteine” etc. Acest lucru se face pentru a atrage atenția consumatorilor care caută modalități de a-și îmbunătăți sănătatea și de a crește masa musculară.

O astfel de tendință se observă nu numai în nutriția sportivă, ci și în produsele de zi cu zi: iaurturi, pâine, biscuiți, băuturi. Produsele care conțin proteine sunt poziționate ca fiind utile, chiar dacă sunt ultra-procesate și conțin mult zahăr și aditivi artificiali.

Cu toate acestea, experții avertizează împotriva entuziasmului excesiv pentru proteine. Consumul necontrolat poate avea consecințe negative asupra sănătății. Principalul lucru este să ne amintim că mâncarea nu înseamnă doar nutrienți, ci și plăcere, cultură și varietate.