„Dacă au luat-o pe ea, de ce nu pe mine?” – această întrebare tulburătoare o pune o jurnalistă salvadoreană, forțată să-și părăsească țara natală din cauza persecuțiilor politice și a amenințărilor. În articolul său, ea împărtășește o poveste personală plină de frică, incertitudine și dor de casă.

Jurnalista, care a dorit să rămână anonimă, relatează despre realitățile vieții în exil, despre cum frica o urmărește la fiecare pas, despre despărțirea de cei dragi și despre senzația insuportabilă de a-și pierde țara. Ea descrie cum persecuțiile politice și amenințările au devenit parte din viața ei de zi cu zi, obligând-o să ia o decizie dificilă – să-și părăsească patria.

Articolul ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare, drepturile omului și rolul jurnaliștilor în societatea modernă. Autoarea reflectă asupra cât de greu este să fii jurnalist, în special femeie, în condiții de instabilitate politică și regimuri dictatoriale.

Ea împărtășește experiențele sale, reflectează asupra viitorului și asupra a ceea ce înseamnă să fii jurnalist atunci când viața și libertatea ta sunt amenințate.

Această poveste nu este doar o experiență personală, ci o reflecție a realităților tragice ale vieții în condiții de represiune politică, când jurnaliștii devin o țintă pentru activitatea lor profesională.

Jurnalista subliniază importanța muncii sale, în ciuda tuturor dificultăților, și își exprimă speranța că vocea ei va fi auzită și că justiția va triumfa.