În momentele de doliu și tristețe, când familiile au nevoie de intimitate, mass-media deseori caută să surprindă durerea și suferința. Această știre abordează problema încălcării spațiului personal și a eticii jurnalistice în relatările despre decesul personalităților publice.

La scurt timp după anunțul decesului actriței Verónica Echegui, reporterii au început să patruleze în fața morții, în căutare de imagini dramatice. Articolul subliniază că, pe lângă procedurile birocratice inevitabile legate de moarte, familia se confruntă cu atenția insistentă a presei, dornică de senzațional.

Articolul menționează actrițele Dafne Fernández și Elisa Matilla, care au venit să-și ia rămas bun de la Verónica Echegui. Autorul se întreabă cât de etic este să transformi o înmormântare într-un loc pentru evenimente sociale și discuții publice. Este criticată transformarea ceremoniilor de doliu într-o platformă pentru investigații jurnalistice și talk-show-uri, unde mass-media caută audiență prin exploatarea suferinței altora.

Autorul atrage atenția asupra modului în care expresia „familia nu primește” își pierde rapid sensul în lumea modernă, unde necrologurile sunt publicate pe internet, nu pe ușile caselor. Acest lucru duce la apeluri nedorite și la intruziuni în viața privată. În cele din urmă, se menționează că, în ciuda dorinței familiei de a se izola, mass-media continuă să creeze conținut care ridică întrebări etice și morale.

În concluzie, articolul atinge tema decăderii morale în televiziune, oferind exemple de emisiuni scandaloase. Autorul își exprimă dorința ca acest „vară” să se termine cât mai curând.