Gestionarea datoriei publice este o chestiune complexă și sensibilă din punct de vedere politic. Experiențele recente, variate în abordare, oferă lecții valoroase pentru țări precum România, care se confruntă cu provocări economice.

Analiza arată că nici politica „struțului”, nici ajustările bugetare drastice nu sunt soluții eficiente. Franța, de exemplu, s-a confruntat cu dificultăți din cauza impasului bugetar, ceea ce a dus la creșterea riscurilor și apropierea de nivelul Greciei. În ciuda faptului că povara datoriei Franței era comparabilă cu cea a României, agențiile de rating și-au exprimat încrederea. Cu toate acestea, deteriorarea așteptărilor a fost bruscă, existând chiar temeri cu privire la o posibilă intervenție a FMI.

Pe de altă parte, măsurile stricte de austeritate menite să restabilească competitivitatea nu sunt întotdeauna justificate. Finlanda, aplicând un program de reducere a cheltuielilor publice, s-a confruntat cu scăderea investițiilor și creșterea datoriei. În contrast, Danemarca și Suedia demonstrează un exemplu de politică financiară prudentă, reducând datoria, dar fără a exagera cu economiile, menținând cererea privată și exporturile.

Strategiile diferitelor țări variază. În unele cazuri, creșterea veniturilor și menținerea cheltuielilor în raport cu PIB-ul devin factori cheie. Danemarca și Suedia, de exemplu, aplică atât măsuri de creștere a veniturilor, cât și reduceri de cheltuieli. Cu toate acestea, succesul acestor măsuri este posibil doar în condiții de creștere economică. Germania, de exemplu, își limitează dezechilibrele pe seama investițiilor în infrastructură, ale căror deficiențe slăbesc industria.

România se află într-un proces de reforme. Este necesar să se țină cont de problemele structurale, cum ar fi sistemul de pensii, precum și de necesitatea unor abordări mai flexibile ale politicii fiscale pentru a aborda aspecte precum locuințele și demografia. De asemenea, este importantă îmbunătățirea utilizării fondurilor europene, ceea ce poate contribui la creșterea investițiilor.

În concluzie, în ciuda provocărilor economice, nu trebuie neglijate sarcinile politicii fiscale. Experiența internațională arată că este necesar nu numai să se efectueze reforme radicale, ci și să se susțină transformările în curs.

Reducerea activelor, inițiată de BCE în 2022, nu a complicat plasarea pe piața a titlurilor de datorie publică. Din 2022, volumul datoriei în circulație a crescut cu aproape 200 de miliarde de euro, în timp ce banca centrală și-a redus portofoliul cu 56 de miliarde, ceea ce a dus la o creștere a volumelor plasate pe piață, în principal pe seama nerezidenților.

Cuvinte cheie: datorie publică, economie, politică financiară, buget, creștere economică, România, Franța, Germania, Danemarca, Suedia