Într-o coloană a cunoscutului scriitor Javier Cercas, este abordată tema curajului ca virtute fundamentală în viața umană. Autorul subliniază că tocmai curajul, și nu alte virtuți, chiar mai înalte, cum ar fi bunătatea, este cheia pentru menținerea umanității în cele mai extreme circumstanțe.

Cercas își ilustrează gândul cu un exemplu din istorie: ultimele minute ale lui Salvador Allende în palatul prezidențial La Moneda din Chile, când președintele, conștient de inevitabilitatea înfrângerii, și-a păstrat demnitatea și chiar simțul umorului. Acest episod, în opinia autorului, demonstrează manifestarea curajului în condiții de pericol mortal.

Articolul citează, de asemenea, un interviu cu Svetlana Aleksievici, în care scriitoarea mărturisește că se teme de propriile instincte în situații extreme. Cercas folosește acest lucru ca argument pentru faptul că curajul nu este doar lipsa fricii, ci și capacitatea de a rămâne om chiar și în cele mai groaznice circumstanțe. El subliniază că tocmai curajul le permite oamenilor să facă fapte bune, chiar dacă inițial par slabi sau speriați.

Autorul concluzionează că curajul este o virtute misterioasă și imprevizibilă, care se manifestă în cel mai neașteptat moment. Și, probabil, cel mai important lucru este să ne străduim ca, atunci când vine acest moment, să putem, ca eroul din istorie, să ne păstrăm simțul umorului și demnitatea.

Materialul conține, de asemenea, informații despre detaliile tehnice ale accesului la abonamentul la resursă.