Curtea Constituțională a Spaniei a început să analizeze chestiunea amnistiei fostului lider catalan Carles Puigdemont. Totuși, mandatul de arestare emis pe numele său rămâne în vigoare, în ciuda solicitărilor de ridicare.

Curtea intenționează să examineze recursul depus de Puigdemont cu privire la neaplicarea legii amnistiei pentru infracțiunea de deturnare de fonduri. Decizia va fi luată în ședința plenară, prima după pauza de vară. În același timp, instanța va respinge cererea de măsuri preventive pentru ridicarea mandatului de arestare emis de Curtea Supremă împotriva lui Puigdemont în cazul în care acesta se prezintă în Spania.

În iulie, a fost depus un recurs prin care se solicita anularea ordinului de arestare, după ce instanța a confirmat constituționalitatea legii amnistiei. Avocații au solicitat măsuri urgente, astfel încât instanța să poată acționa „fără notificare părților”, dar această solicitare va fi respinsă.

În recursul lui Puigdemont se propune, de asemenea, ca, în cazul în care prima opțiune este respinsă, să se analizeze posibilitatea de a ridica ordinul de arestare doar ca măsură preventivă. Acest lucru diferă de solicitarea anterioară prin faptul că, înainte de a lua o decizie, este necesar să se solicite avizul părților, în acest caz, al Parchetului, al Avocaturii Statului și al Vox, care a intervenit în procesul penal împotriva liderilor „procés” la Curtea Supremă. Se preconizează că Curtea Constituțională va accepta această a doua cerere și va începe consultări cu părțile pentru a decide într-o ședință plenară ulterioară dacă există motive pentru ca Puigdemont să se poată întoarce în Spania fără riscul de a fi arestat înainte ca recursul său să fie examinat pe fond.

Surse din cadrul Curții Constituționale, totuși, consideră puțin probabilă satisfacerea acestei a doua cereri. Aceste surse subliniază faptul că Puigdemont se află în afara Spaniei de bună voie de aproape opt ani.

Apărarea liderului Junts - avocatul Gonzalo Boye - contestă în recursul său argumentele Curții Supreme de a nu aplica amnistia pentru infracțiunea de deturnare de fonduri, considerând că aceasta contravine voinței Parlamentului. Prin urmare, el consideră că ridicarea mandatului de arestare constituie „o cerință constituțională legată de apărarea modelului de democrație parlamentară consfințit în Constituție”.

Cu privire la fondul problemei, recursul afirmă că, în cazul lui Puigdemont, a fost încălcat dreptul la protecție judiciară efectivă, deoarece amnistia este pe deplin aplicabilă infracțiunii de deturnare de fonduri. Se adaugă că a fost încălcat și dreptul la participare politică a liderului Junts, deoarece „mandatul național de arestare activ constituie deja în sine o constrângere directă și imediată care îl împiedică să intre pe teritoriul spaniol, să desfășoare activități politice în țara sa sau să exercite reprezentarea care i-a fost încredințată prin vot universal în Parlamentul Cataluniei în condiții de egalitate”.

Raportorul în acest caz este judecătorul Laura Díez, din sectorul progresist al instanței. În paralel cu recursul lui Puigdemont, instanța va examina recursurile depuse de liderul ERC, Oriol Junqueras, și de foștii consilieri Raül Romeva, Jordi Turull, Dolors Bassa, Lluís Puig și Toni Comín.

Scopul Curții Constituționale este de a soluționa aceste recursuri înainte de sfârșitul anului sau, cel târziu, la începutul anului 2026. În cadrul instanței se consideră oportun să se cunoască mai întâi hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la obiecțiile formulate împotriva legii amnistiei de către Curtea de Conturi și Audiencia Nacional. Această hotărâre ar putea fi emisă în noiembrie. Dacă CJUE decide că legea menționată nu a afectat interesele sale financiare și nu a încălcat principiile esențiale ale dreptului european, și dacă Puigdemont obține, la rândul său, protecția Curții Constituționale, acesta va fi făcut un pas care poate fi decisiv pentru ca Curtea Supremă să ridice mandatul de arestare emis împotriva sa.

În orice caz, nu se poate exclude nici ca în acest scenariu, Sala Penală, care i-a judecat pe liderii „procés”, să se adreseze justiției europene cu o nouă obiecție, sub forma unei trimiteri preliminare, înainte de a lua o decizie cu privire la situația lui Puigdemont.

În plus, instanța va delibera în această lună cu privire la problema neconstituționalității prezentată de Curtea Supremă împotriva legii amnistiei. Instanța va conveni, probabil, asupra admiterii parțiale a acestei obiecții, care susținea că legea încalcă dreptul la egalitate prin aplicarea amnistiei la infracțiunile comise de inițiatorii „procés”, dar nu și la autorii de acțiuni infracționale împotriva planurilor de independență.

Curtea Constituțională, ordonând ca beneficiile acestei norme să fie aplicate faptelor infracționale comise de detractori ai „procés”. Curtea Supremă a susținut, de asemenea, că legea încalcă separația puterilor, teză deja respinsă în aceeași hotărâre anterioară, în care s-a subliniat că aplicarea textului aprobat de Parlament a rămas întotdeauna în mâinile justiției, respectând competențele sale constituționale.

Într-una din următoarele ședințe plenare din septembrie sau octombrie, instanța va examina, de asemenea, recursul fostului secretar de organizație al PSOE, Santos Cerdán.