După demisia premierului francez, François Bayrou, președintele Emmanuel Macron se confruntă cu o dilemă majoră: numirea unui nou șef al guvernului sau convocarea alegerilor anticipate. Această situație a apărut în urma pierderii moțiunii de cenzură de către guvernul Bayrou în Adunarea Națională.

În contextul în care parlamentul este profund divizat și nu deține o majoritate clară, niciunul dintre scenariile posibile nu garantează stabilitate politică. Prin urmare, președintele ia în considerare opțiunea cea mai puțin proastă. Macron intenționează să anunțe numele noului prim-ministru în zilele următoare.

Demisia lui Bayrou marchează a doua cădere a guvernului într-un an. Pe fondul acestei situații, rămân în suspensie reducerile bugetare de 44 de miliarde de euro, considerate urgente pentru a aborda problema datoriei țării. Datoria publică a Franței este de 113% din PIB, iar deficitul este de 5,4%, depășind semnificativ pragul de 3% impus de Bruxelles.

Se așteaptă ca Bayrou să demisioneze marți, iar guvernul său va continua să își exercite atribuțiile până la numirea succesorului său, care va fi al cincilea în funcție de la realegerea lui Macron în 2022. Președintele intenționează să decidă cât mai curând posibil cu privire la candidatură, pentru a evita o nouă perioadă de incertitudine. Termenul limită este luna octombrie, când în parlament ar trebui să înceapă dezbaterile privind bugetul.

Căderea guvernului Bayrou era de așteptat, astfel încât Macron a avut două săptămâni să se pregătească. În prezent, se caută un candidat de compromis, care să poată rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului legislativ actual. Posibili candidați ar putea fi reprezentanți ai partidelor care îl susțin pe președinte (centriștii Modem, Horizons sau Renacimiento) sau Republicanii, partidul conservator din care făcea parte Michel Barnier, predecesorul lui Bayrou.

Stânga revendică de asemenea puterea, deoarece blocul lor, numit Noul Front Popular, a obținut cele mai multe voturi la alegerile anticipate. Cu toate acestea, acest lucru ar putea duce la o scindare, deoarece „Franța Nesupusă” a lui Jean-Luc Mélenchon refuză să participe la un guvern care nu este compus exclusiv din stânga.

Alternativa la numirea unui nou guvern sunt alegerile anticipate în Adunarea Națională. Cu toate acestea, în prezent, această opțiune este exclusă, dar totul se poate schimba dacă nu se reușește numirea unui nou prim-ministru.

În cazul în care alegerile au loc, este puțin probabil ca vreun bloc să obțină majoritatea absolută. Șanse are doar „Adunarea Națională” a lui Marine Le Pen, care a cerut deja noi alegeri. Cu toate acestea, ea riscă să își piardă mandatul de deputat din cauza unei anchete de deturnare de fonduri, ceea ce ar putea-o împiedica să participe la următoarele alegeri.

Macron trebuie să ia o decizie cât mai curând posibil pentru a evita agravarea situației economice a țării. Potrivit analiștilor, riscul unor noi alegeri este cel mai mare și ar putea provoca îngrijorare în rândul investitorilor. În plus, agenția de rating Fitch ar putea reduce ratingul Franței, ceea ce ar putea afecta negativ investițiile și ratele dobânzilor.

Președintele Franței se confruntă cu o sarcină dificilă în condițiile instabilității politice, iar decizia sa va avea consecințe de anvergură pentru viitorul țării.