Etiopia a inaugurat cea mai mare hidrocentrală de pe continentul african, eveniment care a tensionat relațiile cu Egiptul și Sudanul.

Costul acestei construcții inginerești a fost de aproximativ 4,8 miliarde de dolari, iar lucrările au durat 14 ani. Hidrocentrala, cunoscută sub numele de Marea Hidrocentrală Etiopiană a Renașterii, are ca scop furnizarea de energie electrică întregii regiuni est-africane. Cu toate acestea, construcția și operarea sa au generat dispute legate de gestionarea debitului râului Nil.

Egiptul și Sudanul și-au exprimat îngrijorarea, argumentând că proiectul ar fi trebuit să fie coordonat cu ei, invocând "drepturi istorice" asupra apei, bazate pe tratate din 1929 și 1959. Într-o declarație comună, au subliniat că barajul, situat lângă granița cu Sudanul, reprezintă o amenințare la adresa stabilității în bazinul Nilului.

Etiopia respinge aceste pretenții, insistând că proiectul este vital pentru a satisface nevoile energetice ale populației sale de 135 de milioane de locuitori. Se așteaptă ca centrala să producă 5.150 de megawați de energie electrică și să o exporte în țări vecine, cum ar fi Kenya și Tanzania.

Încercările de a rezolva disputa din 2015 nu au avut succes. Ultima rundă de negocieri în decembrie 2023 a eșuat, după care Egiptul și-a rezervat dreptul de a-și apăra resursele de apă. Premierul etiopian Abiy Ahmed a declarat că barajul este o "oportunitate comună" care va aduce beneficii tuturor țărilor din regiune. În același timp, Egiptul și Sudanul continuă să exprime preocupări cu privire la siguranța barajului, deversările necontrolate de apă și efectele secetei.

Acest proiect a devenit, de asemenea, un simbol puternic al unității naționale pentru Etiopia, care în noiembrie 2022 a pus capăt conflictului cu Frontul de Eliberare a Poporului Tigray, în urma căruia au murit 600.000 de oameni.