Creșterea necontrolată a turismului în Spania

Creșterea necontrolată a turismului în Spania, care a atins cote maxime istorice în 2024 cu 94 de milioane de turiști străini și cheltuieli de 126.000 de milioane de euro, a îmbunătățit finanțele hotelurilor, companiilor aeriene, turoperatorilor și agențiilor de turism, permițându-le să acopere total sau parțial pierderile acumulate în cei trei ani de pandemie. Această succesiune de recorduri de călători și venituri, totuși, are o parte întunecată, identificată în supraaglomerarea centrelor istorice ale orașelor cele mai vizitate și sosirea necontrolată a locuințelor de uz turistic, provocând o scumpire fără precedent a închirierii locuințelor și expulzarea rezidenților din cauza incapacității lor de a face față prețurilor astronomice pe care turiștii sunt dispuși să le plătească. Fenomenul concentrării excesive a călătorilor este generalizat, dar se reproduce cu o intensitate mai mare în destinațiile cele mai vizitate. Analiza realizată de compania tehnologică Mabrian, specializată în inteligența datelor pentru sectorul turistic, în exclusivitate pentru Джерело новини, pe baza geolocalizării unităților de cazare cele mai utilizate de călători (locuințe de uz turistic și hoteluri) în cincizeci de provincii spaniole, arată că există douăsprezece dintre ele (Alicante, Valencia, Castellón, Málaga, Sevilla, Cádiz, Granada, Barcelona, Girona, Santa Cruz de Tenerife, Las Palmas și Madrid) unde dezechilibrul este evident. O parte foarte importantă a surselor consultate pentru acest reportaj indică apartamentele turistice ca principal responsabil pentru acest dezechilibru, cu 6,8 locuințe pe kilometru pătrat în medie în Spania. Alicante și Málaga triplează acest număr în timpul verii (datele au fost colectate la 15 august 2024), ajungând la 19,9 și 19 locuințe pe kilometru pătrat. Foarte aproape sunt Madrid (16,1), Las Palmas (15,3), Santa Cruz de Tenerife (14,4), Cádiz (13,9), Barcelona (13,1), Valencia (12,1), Sevilla (12) și Girona (11,3). Distribuția mai echilibrată a turiștilor în afara sezonului de vârf, cunoscută sub numele de desestacionalizare, a provocat ca aceste cifre să se schimbe cu greu iarna (datele au fost colectate la 15 decembrie 2024), astfel încât presiunea asupra teritoriului variază cu greu de-a lungul anului. În acest fel, Alicante a adăugat 19 locuințe pe kilometru pătrat, Málaga 18,6 și Madrid a depășit chiar și cifrele din vară (16,2).

“Inteligența datelor arată clar rolul decisiv pe care îl joacă locuințele de închiriat turistic în concentrarea ofertei de cazare în destinații. Proliferarea acestui tip de cazare, fără o planificare, control și analiză adecvate, stă la baza multora dintre provocările cu care se confruntă destinațiile spaniole, legate de presiunea turistică”, subliniază Carlos Cendra, partener la Mabrian. În opinia sa, închirierea turistică nu este problema, ci dezechilibrul, care este rezultatul ofertei ilegale, “în multe cazuri gestionată de mari proprietari”, față de cazarea reglementată, fie ea hotelieră sau de închirieri de vacanță, “care trebuie să se adapteze la teritoriu și la nevoile și prioritățile comunităților care o locuiesc”. În orice caz, precizează că locuințele de uz turistic joacă un rol complementar în oferta de cazare a destinațiilor, “făcând oferta mai accesibilă diferitelor tipuri de călători, cum ar fi familiile, și au, de asemenea, un impact asupra economiei locale și a distribuției veniturilor între rezidenți”.

Dar, sub această dezbatere, apar plângerile a mii de oameni care au fost nevoiți să-și părăsească casele deoarece proprietarii lor au decis să treacă la închirierea turistică din cauza profitabilității mai mari sau pentru că le-au crescut chiria la niveluri pe care nu le puteau atinge. Protestele au început în aprilie 2024 în Insulele Canare și de acolo au trecut la unele dintre destinațiile care conduc acest clasament al concentrării cazării, cum ar fi Málaga, Alicante sau Barcelona. În toate acestea, stă la baza o criză de locuințe legată de creșterea turismului. Eugenio Reyes, purtător de cuvânt al organizației canariene Ben Magec Ecologistas en Acción, subliniază că urgența locativă în arhipelag este critică. “Există 250.000 de locuințe goale, dintre care 70.000 sunt ale persoanelor fizice și restul se află în mâinile fondurilor de vulturi provenite din promoțiile care au dat faliment în Marea Recesiune, în timp ce prețul chiriei este la cote maxime istorice. Suma ambilor factori a făcut ca 34% din populație să fie în pericol de sărăcie”, subliniază el. Reyes cere o nouă lege a locuințelor “pentru a evita speculațiile fondurilor de vulturi și ale băncilor” și aprobarea unei taxe turistice, care să permită populației canariene să beneficieze de turism prin protejarea teritoriului său. “Este necesar să schimbăm modelul. Turismul în Insulele Canare trebuie să fie un vector economic și nu unul extractiv al populației. Este nesustenabilă conviețuirea a două milioane de rezidenți cu cincisprezece milioane de turiști străini”, indică el. Purtătorul de cuvânt al organizației anunță că pentru 2025 pregătesc mobilizări pentru a proteja zonele virgine din Insulele Canare, în principal în Lanzarote și Fuerteventura, cu accent deosebit pe hotelul Oliva Beach, al lanțului Riu, unde Ministerul Tranziției Ecologice a declarat expirarea concesiunii acordate hotelierului și a solicitat demolarea acesteia. Lanțul hotelier va apela la tribunale pentru a o evita.

Sindicatul Inquilinos e Inquilinas de Málaga, a doua provincie cu cel mai mare procent de locuințe de uz turistic pe kilometru pătrat, indică o criză structurală. “Situația locuințelor și a chiriilor este nesustenabilă. Trăim într-un oraș care ne exploatează în scopul beneficiilor private ale pieței imobiliare și ale turismului. Este urgent un nou model de oraș și este urgent să punem accentul pe pilonul pe care se bazează problema locuințelor astăzi: capitalismul rentier. Chiria este, în prezent, o sursă de sărăcire pentru populația chiriașă”, subliniază colectivul, care a fost cel care a promovat manifestațiile din vara trecută. Reivindicările se concentrează pe două propuneri. Prima este interzicerea locuințelor de uz turistic. “Málaga este al treilea oraș din Spania cu cele mai multe apartamente turistice după Madrid și Barcelona, deși are o populație mult mai mică”. Primăria din Málaga a lansat la jumătatea lunii ianuarie un plan pentru a paraliza acordarea de licențe pentru locuințe de uz turistic în 43 de cartiere, unde depășesc 8% din parcul de închiriere de imobile. “Este total inofensiv. Problema nu se rezolvă limitând locuințele, ci interzicându-le complet”. A doua propunere urmărește mobilizarea locuințelor goale. “În Málaga sunt 16.638, ceea ce reprezintă 6,4% din toate locuințele din municipiu. Multe dintre ele sunt în mâinile băncilor, mari proprietari, socimis și fonduri de investiții și ar putea servi la crearea unui parc public de locuințe de închiriat”, asigură el.

Proprietarii și administratorii de apartamente turistice se apără în fața valului de critici. Este cazul lui Adolfo Meras, președintele Madrid Aloja, asociație care reprezintă 5.000 dintre acești proprietari și 6.000 de locuințe de uz turistic (o treime din cele numărate în capitală, potrivit INE), care respinge decizia luată de primarul Madridului, José Luis Martínez-Almeida, de a interzice locuințele de uz turistic în centrul Madridului în clădiri unde împart spațiul cu vecinii începând cu august 2025, data la care este prevăzută intrarea în vigoare a acestei interdicții, inclusă în Planul Reside. “Anunțul este răspunsul la valul populist care dă vina pe apartamentele turistice pentru problema locuințelor în Madrid”, subliniază el. În opinia sa, relatarea nu este susținută de realitate. “Nu există expulzarea vecinilor din centru, unde populația rezidentă a crescut cu 5.800 de persoane. Nu există probleme generalizate de conviețuire și nici nu este adevărat că prezența locuințelor de uz turistic reduce oferta sau crește prețurile chiriilor. Un bun exemplu este Barcelona, unde licențele sunt înghețate de zece ani și prețurile nu au încetat să crească”. Meras crede că Planul Reside nu va rezolva problema locuințelor și va genera probleme pentru turiști. “Mulți proprietari își vor lăsa casele goale din cauza lipsei de garanții, iar turiștii care doresc să se cazeze în centru o vor putea face doar în hoteluri sau în unele dintre cele 200 de clădiri identificate pentru a găzdui locuințe de uz turistic. În loc de zece proprietari de locuințe, va exista un proprietar de zece locuințe. Planul Reside este destinat capitalurilor mari și va transforma Madridul într-o destinație de elită în mâinile fondurilor de vulturi”, afirmă Meras.

Veto-ul din Barcelona nu va fi parțial, ci total. Primăria capitalei catalane, puternic presată de nemulțumirea socială derivată din scumpirea și lipsa locuințelor, prevede retragerea celor 10.100 de licențe pentru locuințe de uz turistic până în 2028. Asociația Apartamentos Turísticos de Barcelona (Apartur) a anunțat deja că nu va sta cu brațele încrucișate și a lansat o ofensivă legală pentru a-și apăra proprietarii. “Sectorul apartamentelor turistice din Barcelona a prezentat reclamații patrimoniale către Generalitat de Catalunya în valoare de peste 4.280 de milioane de euro pentru prejudiciul derivat din această suprimare a licențelor. Aceste reclamații corespund la 7.200 de apartamente”, subliniază Enrique Alcántara, președintele Apartur. În fața criticilor conform cărora locuințele de uz turistic sunt responsabile de scoaterea din oferta reglementată a unei părți importante a locuințelor de închiriat, Alcántara neagă cu vehemență. “Apartamentele turistice reprezintă doar 1% din parcul total de locuințe din oraș. Nu sunt cauza problemei locuințelor, iar eliminarea lor nu garantează că vor deveni locuințe rezidențiale, deoarece Administrația nu poate obliga proprietarii să dea o utilizare determinată locuințelor lor private”. În plus, avertizează că, cu această măsură, se pune în pericol o activitate, “care reprezintă 40% din cazarea turistică reglementată în Barcelona, utilizată majoritar de familii și vizitatori de afaceri”, și se îndreaptă spre dispariție un sector “care a contribuit la consolidarea reglementării colaborând cu administrațiile pentru a aplica reglementările și a combate cazările ilegale, ceea ce a permis Primăriei să emită peste 10.000 de ordine de închidere a apartamentelor turistice ilegale din 2016”.

Deși cifrele sunt mai puțin dramatice decât în locuințele de uz turistic, există 17 provincii care depășesc media națională de concentrație a hotelurilor (1,6 pe kilometru pătrat). Cele mai mari cifre sunt înregistrate de Barcelona (2,8), Insulele Baleare (2,6) și Sevilla (2,5). Catalonia și Insulele Baleare sunt singurele două comunități autonome care percep o taxă turistică pe noapte (Catalonia din 2012 și Insulele Baleare din 2016), iar primarul Barcelonei, Jaume Collboni, și președintele Insulelor Baleare, Marga Prohens, și-au anunțat deja intenția de a o crește substanțial. Ceea ce a indignat industria hotelieră, care respinge supraaglomerarea hotelieră. “Reiterăm opoziția noastră absolută față de creșterea impozitului pe turism durabil. Orice sarcină fiscală suplimentară va avea un impact direct asupra capacității de cheltuieli în destinație a turiștilor, în special în comerț, alimentație publică și agrement”, subliniază Javier Vich, președintele Federației Hoteliere din Mallorca și vicepreședintele Confederației Spaniole de Hoteluri și Cazări Turistice (Cehat). În opinia sa, este momentul să acționăm cu curaj din partea administrațiilor publice. “Acesta trece prin neprelungirea celor 92.000 de licențe acordate în Mallorca în ultimii opt ani în modalitatea de închiriere de vacanță. S-au născut ca temporare și au fost condiționate. Realitatea socială în legătură cu dificultatea de acces la locuințe motivează în mod suficient ca aceste autorizații să dispară, să se restabilească utilizarea rezidențială și să nu se mai desfășoare activitate economică”. În opinia sa, aceasta nu este singura măsură de soluționare a problemei locative, “dar este cea care permite eliberarea imediată a locuințelor”. La aceasta ar trebui să se alăture urmărirea intensivă a ofertei ilegale.