În câteva cuvinte
Fostul mecanic al trenului Alvia, Francisco Garzón Amo, a vorbit despre experiența sa după tragedie într-un interviu pentru programul „Salvados”, ridicând întrebări despre justiție și responsabilitate pentru deraierea trenului.
La 12 ani de la tragicul accident al trenului Alvia de la Santiago de Compostela, fostul mecanic Francisco Garzón Amo a acordat un interviu sincer emisiunii „Salvados”. El a vorbit despre sentimentele sale, experiențele și modul în care viața sa a evoluat după catastrofa care a ucis 80 de persoane.
Garzón, condamnat împreună cu Andrés Cortabitarte, șeful securității Adif, la doi ani și jumătate de închisoare, a declarat că se simte „iertat” de multe victime, deși a subliniat că „nu se poate generaliza”. „Eu am condus trenul, dar putea fi oricine. Mie mi-a picat sarcina asta”, a spus Garzón în interviu.
Mecanicul, care are acum 64 de ani, a mărturisit că se simte „mort viu”, în ciuda faptului că știe că este „iertat de multe victime”. Singurul lucru care îl îngrijorează cu adevărat este mama sa, care este deja în vârstă.
Garzón consideră că imediat după accident a fost ales ca „țap ispășitor” și că, înainte de a coborî din tren, au fost răspândite zvonuri pentru a arunca toată vina asupra lui. El recunoaște că tragedia s-a produs din cauza lipsei măsurilor de siguranță care l-ar fi putut proteja atât pe el, cât și pe pasageri.
Emisiunea a prezentat, de asemenea, mărturii ale unor victime ale tragediei, care susțin că Garzón nu a fost singurul vinovat. Ei au indicat interese politice și contracte importante care au stat la baza catastrofei. Reamintim că sistemul de frânare automat ERTMS a fost deconectat pe linia de mare viteză, iar semnalizarea insuficientă a fost corectată doar după tragedie.
Garzón mărturisește că simte „furie, neputință și deziluzie”. După deraiere, a avut coaste rupte, dar a fost transportat la spital într-o mașină de poliție. El își amintește, de asemenea, că familia regală nu a arătat nicio compasiune față de el după accident, ceea ce i-a agravat sentimentul de vinovăție și singurătate.
În concluzie, Garzón subliniază că vrea să se facă dreptate și ca publicul să afle adevărul despre tragedie. El și Cortabitarte rămân liberi în așteptarea unei decizii cu privire la cele 108 apeluri împotriva sentinței. Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizează cererea de anchetă independentă.
