Relațiile dintre Statele Unite și Columbia sunt marcate de turbulențe. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a reprezentat o provocare majoră pentru guvernul lui Gustavo Petro, marcând o perioadă de declarații contradictorii, amenințări comerciale și chiar o scurtă criză diplomatică.

Tensiunile au escaladat din nou săptămâna aceasta din cauza divergențelor legate de lupta împotriva drogurilor. Deși s-a evitat impunerea unor sancțiuni dure și cooperarea continuă, aceasta reprezintă o nouă lovitură pentru relațiile bilaterale deja slăbite.

Președintele Petro a reacționat dur la decizia SUA, subliniind că nu acceptă amenințări și solicitând un dialog constructiv. Administrația americană, la rândul său, nu-și ascunde animozitatea față de liderul columbian, numindu-l „imprevizibil” și „un aliat nesigur”, după cum a menționat secretarul de stat, Marco Rubio.

Washington consideră insuficiente eforturile Columbiei de eradicare a coca și a decis să retragă certificarea țării ca aliat în această privință. SUA sugerează responsabilitatea conducerii politice a Columbiei, fără a-l numi pe Petro, dar sugerând direct.

Această decizie vine într-un moment geopolitic complex în regiune. SUA acuză Venezuela de legături cu traficul de droguri. Trump l-a acuzat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro de conducerea „Cartelului Soarelui”. Deși Petro neagă existența acestei structuri, Senatul columbian a aprobat o rezoluție prin care o declară „organizație teroristă”, aliniindu-se cu poziția SUA și a Uniunii Europene.

Analistul Manuel González consideră decizia SUA o „evaluare condiționată”. În opinia sa, cooperarea este menținută în interesul securității naționale, iar nemulțumirea este îndreptată personal împotriva președintelui Petro, dar nu împotriva armatei. González subliniază că prezența marinei americane este o justificare pentru acțiunile SUA.

De la revenirea lui Trump la putere, s-au anticipat relații dificile. Petro l-a acuzat pe Trump de xenofobie și rasism din cauza politicilor sale de migrație, ceea ce a reprezentat primul dintr-o serie de conflicte. În ianuarie, când SUA au început să deporteze masiv migranți, președintele columbian a interzis aterizarea a două avioane cu columbieni deportați, considerând că au fost maltratați. Ca răspuns, Trump a amenințat cu impunerea unei taxe de 25% asupra produselor columbiene.

Mario Osorrio, cercetător la Center for Economic and Policy Research, consideră că acesta a fost primul exemplu al stilului lui Trump. El subliniază că Trump folosește presiunea ca instrument pentru atingerea obiectivelor politice. Columbia s-a confruntat cu o taxă de 10%, cel mai scăzut nivel pe care SUA l-au impus altor țări. Dar războiul comercial nu s-a încheiat aici.

Dorința Columbiei de a-și diversifica exporturile a reprezentat un alt obstacol în relațiile cu Washington. Petro a susținut „Noul Drum al Mătăsii”, programul chinez de investiții în infrastructură, menit să extindă influența globală a Chinei.

SUA a reacționat imediat, opunându-se „plăților recente și viitoare” din partea Băncii Interamericane de Dezvoltare (IDB) „companiilor de stat și companiilor controlate de guvernul chinez” din Columbia. Câțiva oficiali au amenințat că vor acorda prioritate achizițiilor de cafea și flori – două dintre principalele produse de export către SUA – din alte țări, precum Ecuador.

Declarațiile liderilor nu au făcut decât să adauge ulei pe foc. În iulie, SUA și-au rechemat ambasadorul din Bogota după „declarații nefondate din partea conducerii columbiene”. Acest lucru s-a întâmplat după ce Petro a reacționat la declarațiile fostului ministru de externe Álvaro Leyva despre întâlnirile sale cu congresmenii apropiați de Marco Rubio pentru a căuta sprijinul SUA pentru o lovitură de stat.

Deși Petro și-a rechemat și ambasadorul Daniel García-Peña, după câteva zile l-a trimis înapoi la Washington cu scuze către Rubio și guvernul SUA, afirmând că aceștia nu au fost implicați într-o „lovitură de stat sau în orice încercare de destabilizare”.

Potrivit analistului González, „relațiile cu SUA nu au fost cele mai bune și seamănă cu un bulgăre de zăpadă” care continuă să crească. La tarife și criza diplomatică s-au adăugat atacuri asupra puterii judecătorești. După condamnarea fostului președinte Álvaro Uribe în iulie, a existat teama că sentința va crea un „precedent îngrijorător”. González consideră că deciziile lui Trump au un caracter politic, mai degrabă decât tehnic, ceea ce a provocat temeri de represalii similare celor din Brazilia.

Politica columbiană este deja influențată de ciclul electoral de anul viitor. David Varela, profesor la Universitatea Javeriana și doctor în relații internaționale la Universitatea Johns Hopkins, afirmă că figura lui Trump va apărea inevitabil în campanie.

Experții sunt de acord că figura lui Trump va avea o influență asupra alegerilor columbiene, dar este prea devreme pentru a prezice amploarea acestei influențe. Relațiile, deși s-au deteriorat, nu au atins punctul de ruptură diplomatică. Este mai degrabă „mai mult zgomot decât orice altceva”, consideră Varela.