În câteva cuvinte
Descoperirile revoluționare ale primatologei Jane Goodall, care a studiat cimpanzeii în sălbăticie în Gombe, Tanzania, au demonstrat că aceștia folosesc și confecționează unelte, forțând comunitatea științifică să reevalueze ceea ce înseamnă să fii om.
„Acum trebuie să redefinim uneltele. Stop. Să redefinim omul. Stop. Sau să acceptăm cimpanzeii ca fiind umani.” Această telegramă, expediată de paleontologul Louis Leakey, a fost răspunsul primit de Jane Goodall la descoperirile sale. Leakey, care și-a dedicat cariera studierii originilor umane în Africa, o angajase pe tânăra care nu avea o pregătire academică formală în biologie să studieze cimpanzeii în libertate în Gombe (Tanzania). În acea frază a lui Leakey se rezumă contribuția esențială a lui Goodall: nu eram, și nu suntem, atât de speciali pe cât credeam.
Descoperirile lui Goodall, realizate în timp ce petrecea zilnic alături de cimpanzei cu un devotament aproape monastic, au fost cu adevărat revoluționare. Totul a început în 1960, când a observat cimpanzei folosind unelte pentru a „pescui” termite. Un gest simplu, dar care a provocat un șoc. Până în acel moment, știința definea cu mândrie specia noastră ca fiind *„man, the toolmaker”* (omul, făuritorul de unelte). Dar cimpanzeii Greybeard și Goliath rupeau crengi și le smulgeau frunzele pentru a obține un instrument subțire pe care îl introduceau în orificiile termitierului, ajungând astfel la o gustare savuroasă.
Astăzi știm că cimpanzeii nu doar folosesc unelte, ci și că dețin abilități complexe. Pentru a bea, pot folosi smocuri de mușchi ca bureți sau frunze ca pahare, în funcție de mediul înconjurător. De asemenea, în unele grupuri, femelele folosesc sulițe ascuțite pentru a vâna maimuțe mici. Acum știm și că mult mai multe specii folosesc unelte: cinteze, delfini, ciori și caracatițe.
Goodall a avut și multe alte descoperiri care, prin comparație, ne-au obligat să remodelăm ceea ce credeam că ne face pe noi, *Homo sapiens*, atât de deosebiți. Ea le dădea nume subiecților săi de studiu și le descria personalitatea, deoarece aceștia erau ambițioși, timizi, violenți, reflexivi sau afectuoși. Psihologia și legăturile sociale ale „verişorilor” noștri sunt la fel de bogate și de determinante ca ale noastre.
Dar această complexitate avea și un preț, care a chinuit-o pe cercetătoare cu nopți nedormite: războaiele între comunități. Între 1974 și 1978, comunitatea din Gombe a crescut atât de mult încât s-a împărțit în două. Și cele două grupuri nu au întârziat să treacă de la statutul de vecini la cel de antagoniști. Cimpanzeii, foarte teritoriali, au cristalizat rapid ideea unui „regat” dușman. Conflictele au escaladat de la simple fricțiuni la încăierări și apoi la atacuri orchestrate, cum ar fi ambuscada pe care au pus-o la cale opt masculi pentru a-l ucide pe Godi, unul dintre rivalii care stabiliseră noul clan din sud. Goodall a relatat în detaliu bătaia sângeroasă și crudă într-un capitol pe care l-a intitulat „Război”, deoarece asta s-a dezlănțuit între cele două clanuri după asasinarea lui Godi. Grupului din nord i-au trebuit patru ani pentru a anihila toți masculii care se independizaseră în noul regat.
Această descoperire a avut și continuă să aibă un impact major: dacă cimpanzeul este un „lup” pentru cimpanzeu, ar trebui să extindem focalizarea lui Hobbes și Rousseau dincolo de limitele umane.
Aceasta a fost marea contribuție a lui Goodall — o femeie tânără și fără studii în anii ’60 — la știință și la umanitate: nu există o linie imaginară, o frontieră divină care să ne separe de restul animalelor. Și cu atât mai puțin de verii noștri, marile maimuțe. Leakey a avut intuiția că așa ceva ar putea fi descoperit. Nu fără paternalism — el credea că femeile ar fi mai răbdătoare și mai observatoare în această sarcină — le-a trimis pe Goodall să studieze cimpanzeii, pe Diane Fossey în Rwanda la gorile și pe Biruté Galdikas la urangutanii din Borneo. Aceste trei femei au revoluționat primatologia prin intuiția și metodologia lor. Toate trei au descoperit, în cele din urmă, că obiectul lor de studiu era în pericol teribil din cauza presiunilor umane. Marile maimuțe erau atât de amenințate încât oamenii de știință nu au avut de ales decât să devină activiști. Fossey a fost asasinată în circumstanțe stranii în plină confruntare cu braconierii. Jane Goodall continuă turneul său nesfârșit în jurul lumii, încercând să conștientizeze omenirea, pe care o schimbase pentru totdeauna cu decenii în urmă, luând notițe discret în mijlocul junglei.