Măsurarea sărăciei în Mexic: Peste 13 milioane de oameni au ieșit din zona de risc, dar metodologia stârnește controverse politice

Măsurarea sărăciei în Mexic: Peste 13 milioane de oameni au ieșit din zona de risc, dar metodologia stârnește controverse politice

În câteva cuvinte

Guvernul mexican celebrează ieșirea a peste 13 milioane de oameni din sărăcie, citând datele statistice din perioada 2018-2024. Opoziția contestă cifrele, arătând că 29,6 milioane de persoane rămân sărace. Controversa se concentrează pe subiectivitatea măsurării și pe credibilitatea noii instituții responsabile cu calculul indicatorilor, Inegi, după desființarea organismului anterior, Coneval.


Guvernul mexican se laudă cu o performanță semnificativă: peste 13 milioane de cetățeni ar fi ieșit din sărăcie în timpul mandatului președintelui Andrés Manuel López Obrador (2018-2024). Totuși, opoziția subliniază că, în ciuda acestui progres, 29,6 milioane de persoane din Mexic se află în continuare în această situație vulnerabilă. Ambele cifre sunt considerate corecte din punct de vedere statistic, deși sunt folosite în scopuri politice diferite.

Disputa nu vizează doar numerele, ci și metodologia de calcul. Potrivit economiștilor, indicatorul de sărăcie este unul dintre cei mai politici și mai controversați pe care îi poate avea o țară. Gonzalo Hernández, un economist cu experiență, fost șef al Coneval (organismul care a măsurat acest indicator între 2005 și 2024, dar care a fost dizolvat de administrația precedentă), a analizat acest subiect.

În prezent, instrumentele de măsurare a sărăciei au trecut în responsabilitatea Institutului Național de Statistică și Geografie (Inegi). Hernández, acum director al Rețelei de Sărăcie Multidimensională, subliniază că "Inegi trebuie să-și construiască propria credibilitate" în rândul publicului și al experților.

Printre variabilele cheie care au stat la baza acestui raport controversat se numără îmbunătățirea salariilor minime și impactul ajutorului public și al programelor sociale guvernamentale. Modul în care aceste variabile au fost măsurate și schimbările metodologice sunt puncte centrale de dezbatere, ridicând semne de întrebare cu privire la subiectivitatea inerentă a măsurării lipsurilor.

Про автора

Ana-Maria este o jurnalistă de investigație experimentată, specializată în corupție și scandaluri politice. Articolele ei se remarcă prin analize aprofundate și atenție la detalii.