Un eveniment juridic fără precedent are loc în Spania: Procurorul General al Statului, Álvaro García Ortiz, va fi judecat de Curtea Supremă sub acuzația de presupusă divulgare de secrete. Deși va sta alături de avocatul său, prezența sa ca acuzat reprezintă o imagine istorică și o excepție în democrația spaniolă.

Cazul extrem de controversat se concentrează pe presupusa scurgere a unui document confidențial către mass-media. Rădăcinile sale se întind până în mai 2022, când o inspecție fiscală a descoperit nereguli în declarațiile de impozit ale companiei Maxwell Cremona, deținută de Alberto González Amador, partenerul președintei Comunității Madrid, Isabel Díaz Ayuso.

De la Fraudă Fiscală la Procesul Procurorului General

Inspecția fiscală a concluzionat că González Amador a fraudat Agenția Fiscală cu 350.951 de euro, folosind facturi false. Cazul a fost trimis Parchetului în ianuarie 2024. La scurt timp, avocatul lui González Amador a propus Parchetului un acord de recunoaștere a vinovăției.

Scandalul a escaladat pe 12 martie 2024, când presa a dezvăluit frauda. A doua zi, șeful de cabinet al lui Ayuso, Miguel Ángel Rodríguez, a început să răspândească informații false, susținând că Parchetul ar fi propus inițial un pact, dar l-ar fi retras ulterior. Pentru a dezminți aceste acuzații false, Parchetul General a emis o notă informativă, clarificând că propunerea de acord venise de la apărarea lui González Amador.

González Amador a ripostat, depunând plângere împotriva procurorilor pentru divulgarea de secrete din cauza notei informative. Când Álvaro García Ortiz și-a asumat responsabilitatea pentru decizia de a trimite acea comunicare, cazul a ajuns la Curtea Supremă datorită statutului său special.

Mutația Acuzației și Lipsa de Probe

În mod surprinzător, Curtea Supremă a schimbat obiectul investigației, mutând accentul de la nota oficială la o presupusă scurgere "subreptice" a e-mailului confidențial către presă, care ar fi avut loc în noaptea de 13 martie.

Acuzația împotriva lui García Ortiz se bazează pe indicii circumstanțiale, în principal pe coincidența cronologică dintre momentul în care a primit e-mailul și publicarea acestuia în anumite publicații, precum și pe faptul că și-a șters datele de pe telefonul mobil. Procurorul General a respins acuzațiile, argumentând că ștergerea datelor a fost o obligație legală conform reglementărilor UE privind protecția datelor, având în vedere volumul și sensibilitatea informațiilor confidențiale de pe dispozitivele sale.

În ciuda lipsei de probe directe, majoritatea judecătorilor a confirmat punerea sub acuzare. Totuși, un judecător a emis un vot separat vehement, criticând "insuficiența indiciilor" și subliniind că jurnaliștii au declarat că au obținut informațiile de la surse înainte ca e-mailul să ajungă la Procurorul General.

Procesul va dura șase zile, timp în care 40 de martori, inclusiv opt procurori și 12 jurnaliști, vor depune mărturie în fața celor șapte magistrați ai Curții Supreme. Decizia finală va stabili un precedent istoric pentru justiția spaniolă.