Politica reprezintă încercarea de a echilibra riscurile viitorului cu urgențele prezentului, interesele generațiilor viitoare cu cele actuale. Cu toate acestea, rămânem atașați de un prezent pe care nu suntem dispuși să îl sacrificăm pentru a face viabil un viitor incert. La începutul acestui secol, se anticipa apariția unei "clase ecologice", dar astăzi observăm o creștere a subiectului politic care se afirmă împotriva imperativelor ecologice și, în general, împotriva prevalenței viitorului. Protestele "vestelor galbene" din Franța (2018) au marcat un punct de cotitură. Dincolo de dimensiunea economică, nemulțumirea răspunde percepției că anumite forme de viață sunt puse sub semnul întrebării. Nucleul problemei este că rezolvarea problemelor sistemice este percepută ca o amenințare la adresa anumitor moduri de viață; prezentul vital al oamenilor a fost decuplat de imperativele și promisiunile care se referă la viitor. Principala explicație a slăbiciunii viitorurilor prezise este că nu există încredere în viitor ca loc de compensare pentru renunțările actuale; singurul timp de gratificare este prezentul. De asemenea, oboseala produsă de modul de gestionare a lungii serii de crize de la începutul secolului, unde responsabilitatea adaptării a fost descărcată asupra indivizilor, explică de ce o mare parte a societății primește cu plăcere apelurile iresponsabile ale unor lideri politici de a exercita o libertate individuală în detrimentul obligațiilor comune.