Noul director al Agenției de Stat pentru Cercetare, José Manuel Fernández de Labastida, dorește să simplifice procedurile birocratice pentru oamenii de știință și regretă că rectorul Universității din Salamanca dă "o imagine proastă țării".

Fernández de Labastida, fizician teoretician cu specializare în domenii avansate precum supergravitația și teoria corzilor, a lucrat în instituții academice de prestigiu precum Institutul de Studii Avansate din Princeton și CERN. După anul 2000, și-a reorientat cariera spre politici științifice, ocupând funcții importante în guvernele spaniole și în Consiliul European pentru Cercetare.

Din aprilie, el conduce Agenția de Stat pentru Cercetare din Spania, o entitate esențială pentru finanțarea cercetării științifice, care aniversează 10 ani de activitate. Un obiectiv prioritar pentru Labastida este simplificarea accesului la fonduri publice pentru cercetători. Deși planul "Agiliza", lansat în 2024, a adus îmbunătățiri, efectele complete se vor vedea în timp, deoarece proiectele au termene de implementare de până la trei ani. Agenția aspiră să adopte modelul UE de finanțare "lump sum", bazată pe rezultate, nu pe costuri.

Sistemul științific spaniol se confruntă cu o finanțare record, dar există incertitudini legate de diminuarea fondurilor europene. Labastida asigură că nu vor exista reduceri bugetare și că se depun eforturi pentru menținerea finanțării în anii următori.

Un alt subiect important este dezbaterea privind finanțarea cercetării duale (civilă și militară), o tendință europeană ce reflectă nevoia de autonomie strategică. Spania se aliniază acestui trend, iar dezbaterea internă va începe în 2026.

Fernández de Labastida abordează și problema fraudei științifice, menționând cazul rectorului Universității din Salamanca, Juan Manuel Corchado, a cărui activitate a fost investigată. El subliniază că astfel de cazuri sunt rare și că agenția utilizează sistemul DORA pentru evaluarea bazată pe producția științifică reală.

Directorul agenției își exprimă, de asemenea, preocuparea față de situația universităților publice și invită universitățile private să investească mai mult în cercetare, subliniind potențialul acestora de a atrage resurse suplimentare.

El menționează și succesul programului Ramón y Cajal, lansat pentru a preveni exodul de doctori spanioli, și propune modificări contractuale pentru a facilita accesul la finanțare europeană, în special prin Fondul European de Cercetare.

În final, Labastida își exprimă speranța ca, în următorii 10 ani, cercetători finanțați de agenție să obțină premii internaționale de prestigiu, precum Premiul Nobel.