Analiza modului în care fostul președinte Donald Trump a cultivat o narațiune de persecuție, prezentând Statele Unite ca pe o națiune aflată în pericol și pe el însuși ca fiind singurul salvator. Această abordare a fost fundamentală pentru legitimarea leadership-ului său, concentrându-se pe identificarea constantă a "dușmanilor" – de la "statul profund" și elitele liberale, la judecători și jurnaliști.

Strategia sa de comunicare se bazează pe principiul "carismei situaționale", prin care este necesară o "adâncă nenorocire" pentru a oferi o cale de salvare. Prin urmare, chiar și atunci când instituțiile sunt sub control, procesul de identificare a inamicilor și a practicilor rele continuă, consolidând necesitatea prezenței sale la conducere.

O consecință directă a acestei strategii este slăbirea oponenților politici și subminarea credibilității știrilor sau datelor nefavorabile. Atunci când toate instituțiile și liderii lor sunt puși sub semnul întrebării, iar adevărul și faptele sunt înlocuite cu "versiuni" și "opinii", orice acuzație împotriva sa își pierde din forță.

Declinul încrederii în instituții, deși nu a început cu el, s-a accelerat considerabil în ultimii ani. Conform unui studiu Gallup din 2025, încrederea în instituțiile cheie ale SUA a scăzut sub 30% în 2022 și nu și-a mai revenit de atunci.

Articolul detaliază mai multe acțiuni întreprinse de fostul președinte și echipa sa pentru a amplifica neîncrederea publicului american în instituții, sistemul politic și societate în general:

• Utilizarea Deepfake-urilor: De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a publicat numeroase deepfake-uri pe rețelele sociale, prezentând versiuni false ale sale sau ale rivalilor într-un mod negativ. Aceasta nu este doar o metodă de a atrage atenția, ci și o modalitate de a estompa granița dintre adevăr și minciună, alimentând îndoiala asupra a ceea ce este real.
• Promovarea Grupurilor Negationiste: Administrația sa a încurajat mișcări anti-științifice, cum ar fi cea împotriva vaccinării, distribuind conținut de rețea și teorii ale conspirației. Sfatul neștiințific de a evita anumite medicamente sau alimente a amplificat neîncrederea în sistemul de sănătate.
• Discreditarea Experților: Mii de oficiali independenți au fost demiși sau criticați public, punându-se sub semnul întrebării munca sau informațiile pe care le colectau, dacă acestea nu erau considerate "pozitive". Obiectivul a fost fie de a forța instituțiile să se conformeze, fie de a le compromite serios credibilitatea.
• Războiul Datelor: Administrația a luat măsuri care au amenințat colectarea datelor oficiale, oprind publicarea de informații esențiale și punând sub semnul întrebării credibilitatea Biroului de Statistică a Muncii, susținând că datele erau subestimate pentru a-i face rău.
• Redeschiderea Poveștilor din Trecut: Prin declasificarea arhivelor secrete despre asasinatele lui John F. Kennedy, Robert Kennedy și Martin Luther King Jr., fostul președinte a căutat să consolideze o imagine de transparență în fața opacității presupuse a instituțiilor tradiționale.

Consecințele acestor acțiuni și discursuri sunt vizibile în studiile de opinie, arătând o scădere semnificativă a încrederii în instituțiile independente și o polarizare partizană accentuată.