Declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind posibila reluare a testelor nucleare și etalarea de către președintele rus Vladimir Putin a unor arme nucleare "invincibile" readuc în atenția lumii spectrul amenințării nucleare. Aceste evoluții survin cu doar câteva luni înainte de expirarea ultimului tratat major care limitează arsenalele atomice ale celor două puteri, putând marca sfârșitul erei controlului armamentelor nucleare, începută în timpul Războiului Rece.

Trump, aflându-se în Coreea de Sud, a sugerat reluarea exploziilor nucleare, provocând o undă de alarmă și confuzie atât în echipa sa de negociere, cât și în capitalele lumii. Anunțul său a venit la scurt timp după ce Putin a vorbit despre testarea cu succes a dronei subacvatice "Poseidon" și a rachetei de croazieră "Burevestnik", ambele cu propulsie nucleară și capabile să transporte focoase atomice. Politicianul american a făcut, de asemenea, afirmații false despre superioritatea SUA în materie de armament nuclear și despre presupuse teste secrete efectuate de alte națiuni.

Analiștii consideră că laudele Kremlinului la adresa arsenalului său atomic ar trebui interpretate mai degrabă ca un instrument de presiune diplomatică, menit să reamintească Occidentului – în special Washingtonului – că, în cazul în care Rusia s-ar simți încolțită, ar crește riscul unui conflict nuclear.

Experți precum Daniel Salisbury de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice consideră "foarte puțin probabil" ca Washingtonul să reia exploziile subterane de bombe atomice, dată fiind complexitatea și costurile implicate. Cu toate acestea, retorica de escaladare continuă din ambele părți.

Pe fondul expirării iminente a Noului Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), care reglementează dimensiunea arsenalelor nucleare ale Rusiei și Statelor Unite, planează o incertitudine considerabilă. Acest tratat este ultimul dintre marile acorduri care limitează proliferarea armelor nucleare. Alți piloni ai structurii de control a armamentelor, cum ar fi Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară, s-au prăbușit de ani de zile.

Trump insistă ca orice viitor pact de control al armamentelor să includă și China, însă Beijingul nu manifestă interes pentru aceste discuții, invocând un arsenal atomic mult mai mic în comparație cu cel al Statelor Unite. În prezent, Washingtonul și Moscova dețin aproximativ 90% din cele 12.240 de bombe atomice estimate la nivel mondial de către Federația Oamenilor de Știință Americani.

Georgia Cole, cercetător la Chatham House, subliniază că absența unor limite convenite va amplifica neîncrederea și va crește riscul de neînțelegeri și erori de calcul. Experții prevăd că este "foarte puțin probabil" ca un nou tratat de control nuclear să fie semnat pe termen scurt, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.

Paradoxal, Dmitri Medvedev, actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a fost o voce proeminentă în ceea ce privește amenințările nucleare de la începutul invaziei Ucrainei. El a avertizat liderii europeni că un conflict cu Moscova ar putea escalada într-un "război cu arme de distrugere în masă", adăugând că sfârșitul erei controlului nuclear marchează începutul unei "noi realități".

Riscurile unei noi curse a înarmărilor nucleare nu se limitează la arsenalele Rusiei, Statelor Unite și Chinei. Relația dintre India și Pakistan rămâne extrem de tensionată și volatilă, iar Coreea de Nord continuă să avanseze în dezvoltarea armamentului atomic. De asemenea, în ciuda asigurărilor că bombardamentele israeliene și americane asupra instalațiilor nucleare iraniene au fost eficiente, Republica Islamică pare să își păstreze o parte din capacitățile sale.

În plus, un recent film dramatic la Washington, care explorează ideea unui atac nuclear iminent asupra Statelor Unite, a alimentat dezbaterea publică despre aceste pericole, evidențiind necesitatea unei atenții sporite asupra numărului mare de arme nucleare existente și a amenințării pe care o reprezintă pentru umanitate.