Asistăm la o schimbare culturală semnificativă, în care idealul iluminist al "îndrăznește să știi" este înlocuit de o dependență tot mai mare de explicațiile externe pentru orice, de la cele mai banale aspecte ale culturii pop până la evenimente globale complexe.

Această tendință se manifestă prin proliferarea conținutului de tip "final explicat" pentru filme și seriale, reflectând o preocupare sporită nu atât de a înțelege, cât de a se asigura că se gândește "corect". Dezbaterea publică pare să devină un produs în sine, generând venituri, chiar și atunci când este agresivă și trivială, distorsionând idealul socratic al dialogului ca mijloc de căutare a adevărului.

În acest context de confuzie și căutare a îndrumării, apar exemple relevante care ilustrează o ignorare a normelor etice stabilite:

• Cazul militar israelian: O avocată generală militară din Israel se confruntă cu acuzații pentru că ar fi expus un videoclip în care soldații israelieni ar fi torturat un prizonier palestinian. Reacția politică s-a concentrat pe "prejudiciul de imagine" adus Israelului, mai degrabă decât pe condamnarea actului în sine, o inversare a logicii morale.
• Fondul de pensii norvegian: Cel mai mare fond de pensii din lume, care anterior aplica criterii etice stricte, a suspendat aceste excepții. Ministrul de Finanțe norvegian a declarat că menținerea acestor principii ar exclude cele mai mari companii globale, precum Microsoft, Alphabet și Amazon, sugerând că, dacă giganții corporativi sunt amorali, criteriile de moralitate trebuie ajustate pentru a se conforma realității economice.

Această evoluție sugerează o direcție contrară valorilor Iluminismului, unde înțelegerea și principiile etice sunt subordonate altor interese, iar căutarea explicațiilor externe înlocuiește actul autonom al gândirii critice.