Antropologul ecuadorian John Antón Sánchez pledează pentru recunoașterea deplină a comunităților afro-descendente ca popoare cu drepturi colective, subliniind rolul lor vital în protejarea biodiversității.

În contextul pregătirilor pentru COP30, care va avea loc în Belém do Pará, Brazilia, între 10 și 21 noiembrie, Sánchez avertizează că istoria excluderilor nu trebuie să se repete. El subliniază că cei peste 200 de milioane de afro-descendenți din America Latină și Caraibe locuiesc în regiuni puternic afectate de criza climatică și au contribuit, adesea fără recunoaștere, la menținerea echilibrelor ecologice, în special în ecosisteme precum Amazonia.

Nu suntem minorități etnice sau identități fragmentate între continente. Nu suntem africani strămutați sau europeni rasializați. Suntem popoare autohtone ale Americii, cu instituții proprii, cu viziuni asupra lumii care au susținut viața, cultura și teritoriile de-a lungul generațiilor.

Sánchez, profesor la Institutul de Înalte Studii Naționale (IAEN) și o voce influentă în America Latină privind drepturile funciare colective ale afro-descendenților, cere un cadru juridic care să le confere drepturi colective asupra teritoriului, autonomie și participare politică, egal cu cele acordate popoarelor indigene. El insistă că recunoașterea drepturilor individuale, garantate din 1948, este insuficientă, fiind necesară o nouă Declarație a Drepturilor Afro-descendenților, în cadrul celui de-al Doilea Deceniu Internațional al Afro-descendenților (2025-2034), proclamat de Națiunile Unite, care să-i conceapă ca popoare cu memorie, viitor și drepturi.

La COP30, se urmărește recunoașterea completă a afro-descendenților ca popoare care protejează biodiversitatea prin practici ancestrale de durabilitate, acces direct la fondurile climatice globale, de la care sunt în prezent excluși, și consolidarea rolului femeilor afro-descendente în luarea deciziilor privind tranziția ecologică. Femeile sunt considerate „gardianele vieții” și esențiale pentru viitorul climatic.

Un pas important a fost făcut la COP16 privind Biodiversitatea, desfășurată în 2024 în Cali, Columbia, unde a fost recunoscut explicit rolul afro-descendenților în conservarea biodiversității. Această decizie a invitat părțile să valorifice cunoștințele tradiționale ale acestora și să le asigure participarea în implementarea Convenției privind Diversitatea Biologică. „Columbia a deschis ușa. Acum sperăm că Brazilia nu o va închide din nou”, a declarat Sánchez.

Antropologul recunoaște numeroasele obstacole, inclusiv negarea continuă a afro-descendenților ca actori politici și marginalizarea reprezentării lor în negocierile globale. Există, de asemenea, tensiuni interetnice cu anumite sectoare ale mișcării indigene, dar Sánchez subliniază că ambele grupuri împărtășesc istorii de deposedare și rezistență, iar diviziunile trebuie evitate. Cu toate acestea, el privește spre COP30 cu speranță, afirmând că în teritoriile afro-descendenților se joacă o mare parte din soluțiile sau eșecurile tranziției ecologice.