Statele Unite ale Americii au întreprins acțiuni în apele internaționale a căror legalitate este considerată îndoielnică. Aceste operațiuni par să aibă mai mult de-a face cu intimidarea guvernelor locale decât cu o persecuție autentică a traficului de droguri.

S-au înregistrat capturi video care arată atacuri asupra unor ambarcațiuni în Caraibe, despre care se presupune că transportau droguri, cu pierderi de vieți omenești. Identitățile cadavrelor sunt necunoscute, iar dovezi concludente privind natura acestor ambarcațiuni lipsesc. Controlul traficului de droguri reprezintă o deficiență majoră a sistemului global, unde multe țări dezvoltate adăpostesc o lume criminală subterană care ne periclitează conviețuirea. Consumatorii de droguri, precum și cei ai serviciilor de prostituție, știu că banii lor ajung în mâinile economiei criminale, însă nu se simt vizați de problemă.

Este un fapt cunoscut că mafia drogurilor folosește persoane șantajate pentru transportul substanțelor interzise. Este obișnuit ca în aeroporturi și la frontiere să fie folosite persoane dependente de droguri, îndatorate sau aflate într-o nevoie disperată de bani. Rețeaua mafiotă sacrifică adesea unul sau doi curieri pentru a asigura trecerea nestingherită a unui al treilea. Se ridică întrebarea dacă printre zecile de morți în astfel de operațiuni nu se numără și persoane forțate de necesitate să se alăture "taberei răului". Nici măcar declarațiile oficialilor fostei administrații americane nu au fost susținute de probe fiabile. Cu toate acestea, societatea rămâne pasivă în fața unei astfel de încălcări a drepturilor persoanelor. Astfel de execuții par să aducă puncte politice, în ciuda persecuției imigranților și a amenințărilor cu relansarea testelor nucleare, ceea ce extinde toleranța judecății noastre asupra acțiunilor politice.

Istoria a demonstrat că unii politicieni au câștigat popularitate electorală prin aplicarea unei „mâini forte” indiscriminate și fără control judiciar. Aceștia au acționat în țări unde securitatea era o problemă stringentă, însă imitarea acestor metode într-o democrație dezvoltată, precum SUA, indică o încălcare transparentă a valorilor constituționale. Estetica „șerifului implacabil” a revenit în modă, dar ar fi util să se reconsidere că aplicarea execuției sumare nu face decât să consolideze puterea marilor capi ai traficului de droguri. O urmărire conștiincioasă a acestora ar presupune o investigație în reședințele de lux și hotelurile strălucitoare, locuri bine cunoscute și frecventate de elita politică.