Deficitul alimentar la nivel mondial este în creștere, iar schimbările climatice amenință serios sistemele alimentare globale. Deși o abordare cooperativă, atât socială, cât și științifică, oferă speranță, amploarea crizei impune măsuri integrate și planetare.

Japonia, de exemplu, se confruntă cu o penurie severă de orez, rezultată din condiții meteorologice extreme, teama de dezastre naturale și presiunea turismului de masă. Guvernul a fost nevoit să elibereze 500.000 de tone din rezervele naționale pentru a stabiliza prețurile. Probleme similare se observă în Brazilia, unde producția de cafea Arabica a scăzut, în Uruguay, care s-a confruntat cu o criză a apei, și în Mexic, unde producția internă de porumb nu mai acoperă cererea.

„Producția de alimente, fiind una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice, suferă, de asemenea, nemilos consecințele acestora. Este un model cu efect de bumerang”, se menționează în Raportul Mondial privind Nutriția din 2021.

O creștere de doar un grad Celsius a temperaturii globale poate afecta semnificativ securitatea alimentară, reducând producția de alimente cu aproximativ 120 de kilocalorii pe zi per persoană. Regiunile agricole cheie sunt deosebit de vulnerabile la aceste schimbări, confruntându-se cu sărăcirea solului, creșterea dăunătorilor și reducerea biodiversității.

În regiunea mediteraneană, care se încălzește cu 20% mai rapid decât media globală, consecințele sunt deja vizibile. Spania, principalul producător de ulei de măsline, a înregistrat o creștere drastică a prețurilor din cauza secetei. În Maroc, din cauza unei crize hidrice grave și a deficitului de animale, Eid al-Adha (Sărbătoarea Sacrificiului) a fost anulat pentru prima dată în aproape trei decenii.

Experți precum José Miguel Mulet de la Universitatea Politehnică din Valencia subliniază necesitatea unor investiții sporite în cercetarea agricolă și a unui cadru legislativ flexibil care să permită inovația, inclusiv ingineria genetică. El menționează că, deși instrumentele pentru combaterea problemelor precum seceta, salinitatea și căldura se îmbunătățesc, sunt necesare investiții semnificative pentru dezvoltarea de noi soiuri de plante rezistente.

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), prin inițiativa EIT Food, investește în soluții inovatoare pentru securitatea alimentară în sudul Europei. Begoña Pérez Villarreal, director general EIT Food pentru Europa de Sud, subliniază importanța extinderii soluțiilor și a colaborării intersectoriale între producători, oameni de știință, distribuitori și autorități publice.

Agricultura regenerativă se profilează ca o direcție promițătoare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și restabilirea fertilității solului. Proiectul LILAS4SOILS, axat pe regiunile mediteraneene, promovează activ practicile agricole de captare a carbonului, implicând fermierii în laboratoare vii. Scopul este de a restabili sănătatea solului și de a crea sisteme agroalimentare durabile.

Problema este agravată de distribuția inechitabilă a resurselor. Milioane de oameni devin anual refugiați climatici, iar creșterea prețurilor la alimente afectează țările sărace. Conform ONU, aproximativ 2,6 miliarde de oameni nu își pot permite o dietă sănătoasă, majoritatea acestora fiind în Africa.

„Dacă ai o producție mare, dar distribuția este proastă și oamenii încă suferă de foame, problema nu este tehnologia, ci o problemă socială și politică”, conchide José Miguel Mulet.