În câteva cuvinte
Articolul explorează modul în care rețelele sociale comerciale contribuie la dezinformare și polarizare, fiind și o sursă de venit din publicitate frauduloasă. Se subliniază pasivitatea guvernelor, inclusiv a celui spaniol, în fața acestei amenințări la adresa democrației.
Rețelele sociale comerciale s-au transformat într-o sursă de intoxicare pentru democrație, propagând știri false, polarizare și chiar conținut fraudulos. Președintele Guvernului spaniol, Pedro Sánchez, recunoaște această realitate, dar acțiunile concrete pentru combaterea ei par să întârzie.
O investigație recentă realizată de postul britanic Sky a demonstrat că platforma X (fostul Twitter), deținută de "tehnoligahul" Elon Musk, amplifică în mod deliberat conținutul radical de extremă dreaptă. Noul algoritm, Grok, bazat pe inteligența artificială, este conceput să reflecte propriile viziuni ale lui Musk, inclusiv prejudecăți transfobe și rasiste, transformând platforma într-o "versiune a Wikipedia adaptată prejudecăților patronului".
Alte platforme, cum ar fi cele din cadrul gigantului Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp), se confruntă cu probleme similare. O investigație Reuters a relevat că aproximativ 10% din veniturile Meta provin din publicitatea pentru produse și servicii frauduloase, cum ar fi escrocherii online, cazinouri ilegale și vânzări neregulate de medicamente. Aceasta înseamnă peste 15 miliarde de reclame anual, generând pentru Mark Zuckerberg suma uluitoare de 16 miliarde de dolari.
Paradoxal, statul spaniol își bazează în mare parte comunicarea instituțională pe aceste platforme. Astfel, mesajele oficiale ajung să fie însoțite de postări de extremă dreaptă sau de anunțuri false de vânzare a Viagra la preț redus. Sánchez este conștient de problemă, dar guvernul său, sau cel puțin cei responsabili de politica de comunicare, nu par să ia măsuri eficiente pentru a o rezolva.
Situația este comparată cu cea a medicului John Snow, pionierul epidemiologiei, care a identificat un puț de apă contaminat ca fiind sursa unei epidemii de holeră în Londra victoriană. La închiderea puțului, epidemia a încetat. În prezent, populația, inclusiv cea spaniolă, "bea apă otrăvită", cu efecte dăunătoare asupra sănătății și societății în ansamblu. Cu toate acestea, din inerție sau teamă, guvernele par să încerce doar să "schimbe gustul apei", în loc să "schimbe puțul".
Unele administrații, precum Comisia Europeană, Primăria Barcelonei sau AEMET, au început deja să dezvolte canale de comunicare proprii, independente de rețelele comerciale. Stabilirea unui calendar pentru abandonarea acestor platforme este un imperativ moral pentru guvernele democratice europene. Întrebarea este: ce mai așteptăm?
